Arborele Cotit

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul I. Parti mobile ale mecanismului motor .4
o I.1. Pistonul .4
o I.2. Boltul .6
o I.3. Segmentii .7
o I.4. Biela .8
o I.5. Arborele cotit .9
o I.6. Volantul .11
Capitolul II. Intretinerea, defecte si repararea organelor mobile ale mecanismului motor .13
o II.1. Intretinerea organelor mobile .13
o II.2. Defecte ale organelor mobile .14
o II.3. Repararea organelor mobile .17
Capitolul III. Arborele cotit .22
o III.1. Rolul arborelui cotit si cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca .22
o III.2. Descrierea constructiva a arborelui cotit .22
o III.3. Forme (tipuri) de arbori cotiti .30
o III.4. Materiale folosite pentru constructia arborelui cotit .32
Capitolul IV. Defecte, intretinere si reconditionarea arborelui cotit .35
o IV.1. Conditii de reformare .36
o IV.2. Tehnologia de reconditionare a defectelor .36
o IV.3. Inlocuirea semicuzinetilor arborelui cotit .38
o IV.4. Echilibrarea arborelui cotit .39
o IV.5. Controlul arborelui cotit .40
Bibliografie .41


Extras din proiect Cum descarc?

ARGUMENT
Civilizatia moderna nu poate rezista fara folosirea mijlocului rapid de deplasare, automobilul, chiar daca are si consecinte negative, respectiv accidentele.
Se cunoaste ca, automobilul a evoluat rapid, mai ales dupa realizarea motorului cu aprindere prin scanteie ( 1885 - Karl Benz ) si apoi a celui cu aprindere prin compresie ( 1924 - Diesel ).
Romania a fost una din primele zece tari din lume care a introdus automobilul in circulatie.
Pana la 1 martie 1906 s-au importat 150 de automobile, dupa care anual numarul automobilelor importate a crescut, ajungandu-se in anul 1912 sa se importe 850.
Industria automobilelor s-a dezvoltat exponential, atat prin calitati cat si prin numar. In momentul de fata se poate spune ca, lumea este sufocata de numarul automobilelor in circulatie. 
Acestea au atras inevitabil si dezvoltarea in acelasi ritm a numeroase alte industrii ce au dus la revolutia economica in lume.
De automobil sunt legati, atat cei ce il construiesc, cei ce il folosesc, dar si cei ce trebuie sa se ocupe de mentinerea lui in stare de functionare.
Mecanismul motor, fiind ,,inima'' automobilului este in permanenta in centrul atentiei .
Ca parte a mecanismului motor, organele mobile au un rol important in transmiterea si transformarea miscarii. Din acest motiv, organele automobilului trebuie sa fie de cea mai buna calitate oferind un randament foarte bun. 
Capitolul I. PARTI MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor constitue principalul ansamblu al motorului cu ardere interna cu piston. El are rolul de a transmite lucrul mecanic realizat prin evolutia ciclica a fluidului motor in cilindru , la admisia automobilului. Aceasta transmitere se realizeaza prin transformarea miscarii rectilinii alternative a pistonului in miscare de rotatie continua a arborelui cotit.
Mecanismul motor se compune din :
o Organe fixe : blocul cilindrilor, chiulasa si carterul ;
o Organe mobile : pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul.
I.1. PISTONUL
Impreuna cu segmentii si boltul, indeplineste mai multe functii : 
o Realizeaza in cilindru peretele mobil necesar variatiei de volum ceruta de efectuarea ciclului motor, suplimentar, la motoarele in doi timpi, controleaza inchiderea si deschiderea ferestrelor de distributie, iar in unele cazuri serveste ca pompa de baleiaj ;
o Ghideaza miscarea piciorului bielei ;
o Etanseaza cilindrul spre si dinspre carter, impiedicand scaparile de gaze si respectiv patrunderea uleiului in exces ;
o Evacueaza spre cilindru o parte din caldura dezvoltata prin ardere.
Partile componente ale pistonului sunt prezentate in fig.I.1.1.
fig.I.1.1. - Pistonul :
1-capul pistonului, 2-camera de ardere, 3-corp (regiune de portsegmenti), 4-umeri (bosaje sau locasuri pentru bolt), 5-manta (fusta sau parte de ghidare), 6-canale pentru sigurante, a-segment de compresie trapezoidal, b-segment de compresie conic, c-segment de compresie cu nas, d-segment de ungere.
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu (silumin), aliaje pe baza de cupru (aliaje Y, intalnite mai ales la MAC cu regim termic ridicat) si destul de rar din fonta (la unele MAC sau motoare in doi timpi). Pistoanele se fabrica prin turnare si uneori prin matritare si se supun tratamentelor termice in vederea maririi durabilitatii. Pentru a mari rezistenta la uzare suprafata exterioara se protejeaza (cositorie, grafitare, eloxare) cu un strat poros care retine uleiul.
Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0,03 - 0,06 mm la MAS si de 0,11 - 0,18 mm la MAC.
Forma pistonului este tronconica, cu diametrul mai mic in parte capului.
Capul pistonului (fig. I.1.2.) poate fi de diferite forme : plata, concava sau convexa (MAS), convexa profilata (MAC in doi timpi), concava profilata, mai rar plata (MAC). MAC au, in general, camera de ardere plasata in capul pistonului. Unele pistoane sunt prevazute pe suprafata interioara a capului cu nervuri care maresc rigiditatea si eficienta transmiterii de caldura acumulata. La unele motoare foarte solicitate aceasta suprafata este racita cu jet de ulei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Arborele Cotit.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!