Depozitarea mărfurilor

INTRODUCERE

Fiecare companie trebuie să își depoziteze produsele finite până sunt vândute, deoarece rareori se întamplă ca procesul de consum să aibă loc aproape imediat după cel de producție. Funcția de depozitare ajută la eliminarea discrepanțelor existente între producție și cantitățile de produs cerute pe piață.

Din punct de vedere tehnic, depozitarea presupune existența unor spații special amenajate pentru primirea materialelor și produselor de tot felul. Efectiv integrată în sistemul logistic al unei întreprinderi, depozitarea facilitează viteza de desfășurare a activităților logistice și ușurează fluxul materiilor prime, materialelor și produselor de la sursă la destinație.

La început depozitarea era privită ca un rău necesar, crescând costurile distribuției produselor, fără a contribui semnificativ la creșterea valorii oferite consumatorilor. Accentul a fost pus succesiv pe producție, vânzări și produs. Importanța depozitării, ca activitate creatoare de valoare pentru client a fost evidențiată abia odată cu impunerea orientării către consumator.

Anii ’70 au marcat preocupări pentru aplicarea noilor tehnologii în domeniul depozitării. Echipamentele moderne de manipulare a mărfurilor și dezvoltarea unor metode moderne de ambalare au fost repede îmbrățișate de responsabilii cu managementul spațiilor de depozitare.

În anii ’80 accentul s-a mutat asupra proiectării și amenajării spațiilor de depozitare, pentru ca în anii ’90 preocupările de eficientizare a activităților de depozitare să se focalizeze asupra aplicațiilor tehnologiei informației, precum codul cu bara și schimburile electronice de date.

Activitatea de depozitare a mărfurilor poate fi definită ca fiind „o entitate economică prin care se realizează, în exclusivitate, funcția de gros, respectiv cumpararea într-o manieră continuă și în cantități mari a mărfurilor, stocarea și revânzarea acestora către utilizatorii specializați: magazine, unități de alimentație publică, producători, alți grosiști, diferite instituții pentru consumuri colective ”.

1. DEPOZITAREA MĂRFURILOR - ASPECTE TEORETICE

1.1 DEFINIREA DEPOZITULUI

Depozitul de mărfuri este o unitate comercială care îndeplinește cumulativ următoarele funcții: primire, acumulare, păstrare și livrare a mărfurilor.

Depozitul a fost frecvent definit în literatura de specialitate ca un loc special destinat pentru adăpostirea mărfurilor depuse spre păstrare, prin consimțământul reciproc al deponentului și depozitarului.

Trebuie să punctez faptul că în general oamenii deseori asociază termenul de depozit cu cel de magazie, însă între cele două e o mare diferență. Se apreciază că, magazia este spațiul de depozitare pentru materii prime, materiale, în general bune, în curs de prelucrare sau utilizare, în timp ce depozitul are rolul de a păstra, în perfecte condiții de siguranță calitativă și cantitativă, mărfurile destinate vânzării către clienți.

Noțiunea de depozit poate fi definită din punct de vedere economic și din punct de vedere tehnic.

Din punct de vedere economic, depozitul reprezintă unitatea de bază în cadrul proceselor de aprovizionare tehnico- materială care cuprinde totalitatea stocurilor de materiale sau produse finite păstrate în cadrul întreprinderii în vederea aprovizionării neîntrerupte a secțiilor și atelierelor și pentru asigurarea ritmicității livrărilor către beneficiari.

Din punct de vedere tehnic depozitele sunt formate din totalitatea construcțiilor sau suprafețelor special amenajate, împreună cu utilajele, instalațiile și dispozitivele necesare efectuării diverselor operații, în vederea păstrării materialelor sau produselor finite.

Existența depozitelor în sistemul logistic este o realitate pentru cele mai multe firme din domeniul producției și distribuției. Utilizarea depozitelor în sistemul logistic este justificată de rolul și funcțiile pe care acestea le îndeplinesc.

Utilitatea depozitelor nu trebuie redusă doar la păstrarea unor cantități de produse. Rolul acestora este mult mai mare, acesta constând în :

a) Coordonarea cererii cu oferta;

b) Obținerea de economii de costuri, și avem aici în vedere costuri din alte domenii ale activității firmei, respectiv producție (prin economiile de scară), cumpărare, transport etc;

c) Continuarea sau amânarea producției/ prelucrării;

d) Îndeplinirea unor obiective de marketing.

Una dintre deciziile importante referitoare la depozitare este legată de aranjarea produselor în spațiile de păstrare. Obiectivele urmărite în procesul de aranjare a produselor sunt următoarele :

- minimizarea costurilor de manipulare;

- utilizarea la maximum a spațiului de depozitare;

- îndeplinirea anumitor cerințe referitoare la compatibilitatea produselor, preluarea mărfurilor pentru asamblarea comenzilor, la securitate și evitarea incendiilor.

Depozitul a fost întodeauna vizat ca fiind un element de bază în cadrul sistemului logistic deoarece pe parcursul fluxului material apare necesitatea de păstrare a stocurilor.