Cuprins
- 1. INTRODUCERE
- 1.1 SCURT ISTORIC
- 1.2 SCOP
- 2. MATERIALE COMPOZITE
- 2.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE
- 2.2 AVANTAJE
- 2.3 STRUCTURA MATERIALELOR COMPOZITE
- 2.3.1 RASINI
- 2.3.1.1 RASINI POLYESTERICE
- 2.3.1.2 RASINI EPOXIDICE
- 2.3.1.3 VINYL ESTERI
- 2.3.1.4 RASINI FENOLICE
- 2.3.1.5 POLIURETAN
- 2.3.1.6 CONCLUZII
- 2.4 ARMATURI PENTRU MATERIALE COMPOZITE
- 2.4.1 ARMATURI DIN FIBRE
- 2.4.1.1 ARMATURI DIN FIBRE DE STICLA
- 2.4.1.2 ARMATURI DIN FIBRE DE CARBON 2.4.1.3 ARMATURI DIN FIBRE ARAMIDICE
- (POLIARAMIDICE)
- 2.4.2. TIPURI DE ARMATURI
- 2.4.2.1 BOBINAJELE CU MAI MULTE CAPETE SI CU UN CAPAT
- 2.4.2.2 TESATURI
- 2.4.2.3 MATERIALE TESUTE, TRICOTATE, IMPLETITE SI 3-D
- 2.4.2.4 DIAGRAMA CU TESATURI IMBINATE TRIAXIAL SI CVADRIAXIAL
- 2.4.2.5 TESATURA IMBINATA BIAXIAL
- 2.4.2.6 TESATURA IMBINATA TRIAXIAL
- 2.4.2.7 RANFORSARILE UNIDIMESNIONALE
- 2.4.2.8 DIAGRAMA REZISTENTEI IN
- FUNCTIE DE ORIENTAREA FIBREI [SCHWARZ (1992B)]
- 2.4.2.9 PREPREGUL
- 2.4.2.10 CONCLUZII
- 2.5 ALTI CONSTITUENTI AI MATRICEI
- 2.5.1 MATERIALE DE UMPLUTURA (ADAOS)
- 2.5.2 TIPURI DE MATERIALE DE UMPLUTURA
- 2.5.3 FOLOSIREA MATERIALELOR DE UMPLUTURA LA MATERIALELE COMPOZITE
- 2.5.4 TRATAMENTE DE SUPRAFATA CARE IMBUNATATESC UNELE MATERIALE DE UMPLUTURA
- 2.5.5 CONCLUZII
- 3. MATERIALE FOLOSITE IN PREZENT LA FABRICATIA CONURILOR DE BOT
- 3.1. NOTIUNI GENERALE
- 3.2. MATRIALE FOLOSITE PE AVIONUL BN-2
- 3.3. MATRIALE FOLOSITE PE AVIONUL BN-2 TRISLANDER
- 3.4. MATRIALE FOLOSITE LA AVION BAC 1-11
- 4. ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND MICROUNDELE.
- 4.1 INTRODUCERE
- 4.2 CAMPUL ELECTROMAGNETIC AL UNDELOR GHIDATE
- 4.3 LEGILE REFLEXIEI SI REFRACTIEI
- 4.4 FORMULELE LUI FRESNEL
- 4.5 ECUATIILE CAMPULUI ELECTROMAGNETIC
- 4.6 ECUAIILE DE UNDA
- 4.7 INTERACTIILE CAMPULUI DE MICROUNDE CU MATERIALELE
- 4.8 EFECTELE TERMICE
- 4.9 PROPRIETATI DIELECTRICE
- 4.10 ABSORBTIA MICROUNDELOR IN MATERIAL
- 4.11 EFECTELE FRECVENTEI CAMPULUI ELECTRIC
- 4.12 DEPENDENTA AMESTECULUI DE DIELECTRICI DE
- FRECVENTA
- 4.13 INCALZIREA MATERIALULUI DIELECTRIC IN CAMPUL
- DE MICROUNDE
- 5. CONCLUZII
- 6. BIBLOGRAFIE
Extras din proiect
1. INTRODUCERE
1.1 Scurt istoric
Conul de bot este partea constructiva a avionului cu care incepe fuselajul acestuia.
Conul de bot al aparatelor de zbor este construit, la ora actuala , din mase plastice armate si este destinat atat asigurarii protectiei echipamentelor de navigatie aflate in zona sa impotriva factorilor externi cat si .facilitarii functionarii acestora in conditii apropiate de parametri maximi .Materialele compozite din care este confectionat conul de bot trebuie sa permita atat transmiterea cat si receptia fidela a semnalelor emise / primite de echipamentele de navigatie aflate in zona sa.
Structura interna a conului de bot, de tip sandwich, este formata din doua invelisuri ,exterior si interior, intre care se afla inima acestuia. Toate materialele folosite la constructia conului de bot, atat cele pentru invelisuri cat si cele pentru inima sunt materiale plastice armate si de compozitia si grosimea acestora depinde functionarea in conditii optime a echipamentelor de navigatie aflate in zona conului de bot.
1.2 Scop
Structura constructiva a conului de bot asigura protectia echipamentelor de navigatie aflate in zona sa la sarcinile aerodinamice precum si o minima interferenta cu undele emise de aparatura de navigatie – atat la emisie cat si la receptie
Conul de bot este parte integranta a sistemului de navigatie si trebuie sa aiba calitati electromagnetice compatibile cu sistemul de navigatie.
Fibra de sticla ranforsata cu laminari polimerice sau o combinatie de nylon cu rasini fenolice , transpuse intr-o structura tip fagure cu diametrul celulelor cuprins intre 3/16 inch si 3/8 inch (conform MIL-C-8073)sunt cele mai folosite materiale la constructia suprafetelor conului de bot.
Cand o sectiune a miezului tip fagure a suferit avarii si este inlocuita cu una noua, apare o cusatura in jurul acestei sectiuni, cusatura care poate provoca probleme in timpul testelor efectuate pe radar. Pentru a inlatura aceste probleme se face o optimizare a geometriei cusaturii, astfel incat conul de bot sa faca fata necesitatilor sistemului radar.
Rasinile folosite in laminarea suprafetelor conului de bot sunt conform MIL-R-7575C pentru poliester si MIL-R-9300B pentru epoxy.
Materialele composite magneto-dielectrice sunt materiale multistrat. Pentru optimizarea microstructurii si a proprietatilor electrice se folosesc multistraturi de Ba0.5Sr0.5TiO3 (BSTO) si BaFe12O19 (BaM).
BSTO prezinta o permeabilitate magnetica mare (>100), iar BaM are o constanta dielectrica ridicata (>100).Aceste valori pot fi controlate printr-o crestere a conditiilor de calire, textura si dimensiunea granulatiei.
Proprietatile dielectrice ale materialelor composite
Constanta dielectrica si pierderea dielectrica µ” cresc odata cu adaugarea de fibra de sticla in rasini poliesterice. Valoare constantei dielectrice descreste cu cresterea frecventei, ceea ce indica ca o contributie majora la fenomenul de polarizare vine de la orientarea polarizarii. Constanta dielectrica creste si cu cresterea temperaturii, datorita libertatii de miscare a lantului molecular din poliester la temperaturi ridicate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- M.E.F. - S.C. Romaero S.A
- subcapitole 4
- 4.10.Absorbtia microundelor in material.doc
- 4.11.Efectele frecventei campului electric.doc
- 4.12.Dependenta amestecului de dielectrici de frecventa.doc
- 4.13.Incalzirea materialului dielectric in campul de microunde.doc
- 4.5.Ecuatiile campului electromagnetic.doc
- 4.6.Ecuatiile de unda.doc
- 4.7.Interactiile campului de microunde cu materialele.doc
- 4.8.Efectele termice.doc
- 4.9.Proprietati dielectrice.doc
- cap 4.1 Introducere .doc
- cap 4.2 Campul electromagnetic al undelor ghidate. Undele electromagnetice la frontiera dintre doua medii. Ecuatiile lui Maxwell.doc
- cap 4.3 Legile reflexiei si refractiei .doc
- cap 4.4 Formulele lui Fresnel.doc
- cap 1.doc
- cap 4.doc
- cap 6.doc
- cap. 3.doc
- cap. 5 concluzii cercetare.doc
- cap2.doc
- CUPRINS.doc