Soluții tehnice pentru interfață om-mașină

Cuprins proiect Cum descarc?

1. INTRODUCERE ... 1
2. IMPORTANTA ACESTEI CONEXIUNI OM-MASINA . 3
3. IMPACTUL SUPORTULUI SOFTWARE 4
4. INTEGRAREA OMULUI IN CONTEXTUL TEHNIC ... 6
5. ALOCAREA ACTIVITATII INTRE OM SI MASINA .. 10
6. CONTROLUL INTELLIGENT 11
7. SISTEME OM-MASINA 12
BIBLIOGRAFIE . 13

Extras din proiect Cum descarc?

1. Introducere
In viata de toate zilele omul este inconjurat de tot felul de masini si, cu toate acestea, nu ii este usor sa le utilizeze, in principal, din doua considerente:
1. masinile nu pot monitoriza omul si de aceea nu pot sa urmareasca in mod adecvat si sa inteleaga care sunt intentiile acestuia;
2. masinile, de regula, nu sunt conectate si integrate intr-o retea si de aceea ele nu pot coopera in actiune. Reteaua de calculatoare poate fi folosita, dar ea integreaza numai calculatoare care lucreaza intr-un mediu logic. Ar trebui un nou tip de retea de sisteme care sa conecteze diferitele masini care sprijina activitatea umana in lumea reala [1].
Mecatronica a transformat legatura dintre sistemul biologic si sistemul tehnic intr-un nou domeniu de cercetare, unul din subiectele cele mai acute ale proiectarii fiind realizarea de masini orientate spre om. Cerinta de a se folosi masini automate pentru realizarea unor sarcini din ce in ce mai complexe creste continuu, dar, in acelasi timp, proiectantii sant preocupati de limitarile in autonomia cu care masinile pot sau trebuie sa realizeze sarcinile ce le revin. S-a impus si se impune cu necesitate proiec- tarea unor masini care sa coopereze intr-un mod ,,inteligent" cu utilizatorii lor umani, ceea ce va extinde domeniul notiunii de ,,uman" si al celui de ,,inteligent". Oamenii devin din ce in ce mai constienti de faptul ca aplicatiile tehnice au devenit o parte a vietii lor cotidiene si ca trebuie sa accepte coexistenta sistemelor tehnice cu sistemele biologice.
Aceasta coexistenta va evolua in mod cert catre cooperare, mecatronica jucand un rol esential. In cooperarea mentionata va fi necesara utilizarea masinilor ,,inteligente" sau ,,cooperante", spre deosebire de masinile folosite curent in industrie care nu au nevoie sa interactioneze activ cu omul. Masinile orientate spre om vor trebui sa prezinte noi caracteristici in ceea ce priveste interactiunile cu omul.
Alocarile de activitati intre om si masina constituie o problema care va influenta solutionarea automatiza- rii si a proiectului masinii. Dincolo de aspectele tehnice, elementele de baza, care definesc rolul masinii in viata omului, vor conduce la necesitatea solutionarii unor probleme de ordin tehnic, etic si social. Complexitatea mediului in care masina trebuie sa lucreze impune abordarea unor noi metode de control al miscarii cum ar fi controlul bazat pe comporta- ment, logica fuzzy, retele neurale cu proprietati de autoinstruire si control adaptiv. De exemplu, pentru ca miscarea robotilor sa fie lina, rapida si usor de programat, se fac analogii cu controlul miscarilor umane. Tipic pentru un sistem mecatronic este marea cantitate de cunostinte, pre- cum si faptul ca softul trebuie sa devina o parte integranta a noii masini [2].
In industria actuala, produsele si procesele, cunoscute, sunt proiectate in mod rutinier. A lucra cu elemente cunoscute este o activitate simpla in care, cel putin, comportamentul masinii poate fi prevazut. Este pe deplin justificat sa se spuna ca softul a devenit un element con- stituent al masinii, factorul uman constituindu-se ca o parte componenta importanta in realizarea si utilizarea (functionarea) sistemelor mecatro- nice. Structura unui sistem cu luarea in considerare a acestui factor este cea din Fig. nr. 1. Complexitatea sarcinilor industriale creste insa continuu iar solutio- narea lor presupune utilizarea unor instrumente neconventionale ca de exemplu control fuzzy, retele neurale, sisteme expert, precum si combinatii
Figure 1 Structura sistemului
Psihologia este preocupata cu studiul comportamentului uman din perspectiva
structurilor mentale si a proceselor asociate, abordand o gama larga de subiecte, cum sunt: motivatia, emotia, aspectele sociale, biologice si organizationale precum si aspectele privind comportamentul uman normal si anormal.
Din punctul de vedere al interactiunii om-masina, psihologia are o contributie importanta in intelegerea modului in care oamenii achizitioneaza si memoreaza cunostinte (invata), precum si a modului cum utilizeaza aceste cunostinte in actiunile pe care le executa.
Ergonomia este legata de proiectarea caracteristicilor tipo-dimensionale ale unei masini, astfel incat sa corespunda caracteristicilor fizice ale diferitelor categorii de utilizatori. Ingineria factorilor umani este asociata cu studiul operatorului uman si comportamentul acestuia in contextul utilizarii masinilor si instrumentelor, cu ajutorul carora indeplineste anumite activitati. Interactiunea om-masina a aparut ca o specializare in contextul utilizarii calculatoarelor. Aceasta trebuie sa raspunda problemelor generale de ergonomie, pe care le ridica orice activitate umana, dar si problemelor specifice unei activitati cognitive. Cu alte cuvinte, este necesara proiectarea corespunzatoare a sistemului (hardware- software) astfel incat sa asigure un mediu de lucru ergonomie pentru om, atat din perspectiva efortului fizic cat si a celui cognitiv.

Fisiere în arhivă (1):

 Solutii tehnice pentru interfata om-masina.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

[1] Iancu St., ,,Ingineria de la roata la inteligenta artificiala (Inginerul si ingineria in lume)", Editura Performantica-Iasi 2007;
[2] ,,Man-machine, new means of communication", RTD info. Magazine on European Research, December 2006;
[3] Pribeanu Costin, ,,Introducere in interactiunea om-calculator", Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2003;
[4] Iancu St., ,,Mechatronics and Concurrent Engineering in Open Distance Learning using modern teaching technologies", International Conference on Information and Communication Technology in Black Sea Area, InfoBlaS'2000, 10- 16 iulie 2000, Sevastopol, Ucraina;
[5] Stanomir D. ,,Teoria fizica a sistemelor electromecanice". Editura Academiei Romane 1982;