Stația de deservire tehnică a mijloacelor de transport

Să se proiecteze tehnologia de lucru într-o staţie de service auto/autobază cunoscându-se următoarele elemente:

• tip vehicul : autocamion

• numărul autovehiculelor pentru deservire (Ni): 5

• parcursul mediu zilnic al vehiculelor (P.M.Z.): 175 km

• coeficientul de drum (Cd): 1,2

• coeficientul de utilizare al parcului (C.U.P.): 0,75

Să se calculeze:

- capacităţile de producţie (posturi, forţa de muncă, suprafeţe tehnologice şi netehnologice);

- tehnologia de lucru în staţie (flux interior-exterior, instalaţii, S.D.V.-uri, aparatură specifică),

Capitolul I

Introducere

In ultimii ani, pe plan mondial industria de automobile prosperă , în ciuda menţinerii crizei combustibilului şi a creşterii însemnate a preţurilor, în prezent, în ţara noastră sunt în circulaţie peste 1,5 milioane automobile de producţie autohtonă, la care se adaugă aproximativ 150000 automobile provenite din import.

Avându-se în vedere cele menţionate, circulaţia automobilelor în anumite zone nu realizează un trafic fluent de automobile şi majoritatea automobilelor prezintă un grad avansat de utilizare, deci şi de uzare, necesitând astfel un volum foarte mare de servicii de asistenţa tehnică şi service.

De asemenea, noul cod rutier solicită permanent inspecţii tehnice la automobile, omologări de piese, materiale auto şi instalaţii speciale montate pe automobile, toate acestea contribuind la creşterea siguranţei circulaţiei automobilelor pe drumurile publice.

Principalii factori care pot influenţa direct necesitatea construcţiei de staţii service pentru automobile sunt:

• creşterea gradului de motorizare a populaţiei (numărul de automobile raportat la numărul de locuitori din zonă),

• creşterea gradului de urbanizare a determinat creşterea nu mărului de utilizatori de automobile,

• creşterea numărului de turişti care se deplasează cu automobile,

• mărirea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice în concordanţă cu creşterea traficului rutier.

Progresul tehnic, ridicarea nivelului de trai al posesorilor de automobile, creşterea exigenţelor privind întreţinerea şi repararea automobilelor, economisirea timpului, explozia aplicării electronicii în producţia de automobile, etc., toate conduc la necesitatea realizării unei asistenţe tehnice şi service la automobile in unităţi specializate numite "Staţii service pentru automobile ".

In figura 1 se prezinta schema fazelor de elaborare a unui proiect tehnologic spcific activitatii de service pentru automobile.

Fig. 1. Fazele de elaborare a unui proc tehnologic

1.1. Elaborarea studiului de fezabilitate

Atunci când se întocmeşte un studiu de fezabilitate, necesar proiectării unei staţii de service pentru automobile, proiectantul de tehnologie trebuie să cunoască o serie de date şi informaţii tehnice, dintre care se menţionează:

• destinaţia şi funcţia obiectivului (de exemplu: punct service, staţie service, autobază de cxploafare şi întreţinere auto, etc.};

• numărui de automobile ce urmează să fie deservite tehnic şi a celor care tranzitează prin zonă;

• caracteristicile tehnice ale automobilelor deservite tehnic, îndeosebi: caracteristice dimensionale exterioare, gradul emisiilor poluante chimice şi auditive, greutatea automobilului (totală, pe, punţi), capacităţile carterelor, tipuri de motoare folosite la automobile şi caracteristici lor;

• regimul de utilizare ai automobilelor şi remorcilor deservite tehnic (de exemplu: PMZ parcursul mediui zilnic, CUP - coeficientul de utilizare al parcului de automobile. ns - numărul de schimburi, etc);

• regimul de întreţinere tehnologica, de diagnosticare şi reparaţii ale automobilelor (de exemplu: periodicitatea intervenţiilor tehnice, norme de timp, tehnologii de întreţinere, diagnosticare şi reparare folosite, ele);

• gradul de cooperare economică şi de producţie a unităţii proiectate cu alte unităţi economice.

Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă o serie de condiţii tenhice privind: amplasarea obiectivului, tratarea problemelor administrative şi juridice, probleme solicitate de constructor privind tipul construcţiei, instalaţii energetice, cerinţele de mediu, costurile aferente investiţiei, perioada amortizării acestora ţi rentabilitatea obiectivelor.

Din punctul de vedere a! amplasării obiectivului, proiectantul trebuie să ţină seama de recomandările tehnologice de sistematizare a obiectivului şi LI zonei, de posibilităţile energetice din zonă şi de cerinţele legate de poluarea mediului înconjurător.

Astfel, de exemplu, o unitate de deservire tehnică şi service pentru automobile trebuie plasată pe un teren orizontal, tară ra/e de curbură, cât mai aproape de arterele principale de circulaţie a automobilelor şi dacă este posibil în zone de extindere a oraşeior sau a căilor de comunicaţii. Se va evita amplasarea acestor obiective lângă şcoli, spitale, centre industriale cu emisii poluante puternice. Se evita alegerea terenurilor cu forme geometrice neregulate sau mixte, recomandându-se forme de dreptunghi unde lăţimea să fie faţada şi lungimea să fie de cel puţin două ori mai mare decât lăţimea. Se vor evita terenurile traversate de: pârâiaşe de apă, canale, conducte, cabluri electrice subterane sau aeriene. Terenul rezervat viitoarei unităţi de service nu trebuie să afecteze fondul agricol sau silvic.

Spatiul aferent staţiei de service trebuie să satisfacă cerinţele circulatiei rutiere, parcarea automobilelor şi tehnologia de lucru pentru automobile.

De asemenea, soluţiile tehnologice privind constructia trebuie să fie simple, să ofere montarea, utilajelor şi instalaţiilor specifice activiatii service, să ofere spaţii comerciale pentru prezentarea si reclama automobilelor care vor fi deservite tehnic.