Transporturi

Introducere

Transporturile reprezintă un domeniu important al activităţii economico-sociale pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor în scopul satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti. Dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea şi intensificarea producţiei şi a circulaţiei mărfurilor, de adâncirea diviziunii internaţionale a muncii. Având în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producţie şi consum, transporturile sunt acelea care deplasează bunurile obţinute în celelate ramuri ale producţiei materiale din locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieţei interne şi internaţionale.

Mobilitatea mărfurilor şi libera lor circulaţie au condus în prezent la o dezvoltare extraordinară a sectorului de transporturi de marfă. Succesul transportatorilor depinde în foarte mare măsură de calitatea serviciilor prestate, de promptitudine, siguranţă în transport şi, nu în ultimul rând, de tarifele practicate.

Însă, lăsând deoparte aceste aspecte, în atragerea clienţilor este esenţială activitatea de marketing pe care o practică companiile respective. Astfel, printr-un marketing eficient se pot atrage mai mulţi clienţi. Ce se înţelege prin marketing eficient? Ei bine, activitatea de piaţă a oricărei companii trebuie să se desfăşoare după anumite planuri şi programe de marketing prin care să se stabilească obiective, responsabilii cu îndeplinirea obiectivelor respective şi termenele limită pentru atingerea obiectivelor şi ducerea la bun sfârşit a activităţilor specifice.

Transporturile internaţionale, prin caracteristica lor definitorie, aceea a realizării deplasării persoanelor şi a mărfurilor, în spaţiu şi timp, ajută la satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale societăţii. Transportul influenţează toate laturile vieţii economico-sociale, iar dezvoltarea ordonată şi armonioasă a acestora în pas cu cerinţele reproducerii lărgite constituie un obiectiv important al politicii economice a statului.

Capitolul I. Transportul rutier

1.1. Noţiuni generale

Prin transportul rutier se înţelege orice operaţiune de transport care se realizează cu vehicule rutiere, pentru deplasarea persoanelor, mărfurilor şi bunurilor, chiar daca vehiculul rutier este pe o anumită porţiune transportat la rândul său pe sau de pe un alt mijloc de transport; operaţiunile şi serviciile adiacente sau conexe tansporturilor rutiere sunt considerate operaţiuni de transport rutier. Transporturile rutiere, dintre toate categoriile de transport s-au dezvoltat cel mai mult în ultimul secol, iar existenţa a 15 milioane de km de drumuri modernizate, reţelele stradale, etc. ale aşezărilor si drumuri nemodernizate au contribuit la dezvoltarea transportului rutier.

Noţiunea de „transport rutier”

1.” activitate conexă transportului rutier - activitate complementară care se desfăşoară în legătură cu transportul rutier;

2. activitate de transport rutier - suma operaţiunilor de transport care asigură, nemijlocit, deplasarea mărfurilor sau a persoanelor, cu ajutorul vehiculelor sau al combinaţiei de vehicule, pe distanţe şi în condiţii prestabilite”;[1]

Transportul rutier de marfă desemnează deplasarea în spaţiu a mărfurilor cu ajutorul autovehicolelor specializate(camioane). Camioanele au o mobilitate deosebită, nefiind legate de instalaţii speciale fixe cum este cazul în transportul feroviar, de pildă (linii de cale ferată, depouri, triaje etc.). Deoarece ele pot pătrunde în locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituie o componentă indispensabilă a transporturilor multimodale. Cu ajutorul camioanelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor şi pâna la beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate, evitandu-se transbordarile pe parcurs si consecintele acestora: manipulari costisitoare; pierderi cantitative si calitative; rataciri de colete; sustrageri etc.