Cuprins
- 1. Caracterizarea generala a privatizarii 4
- 1.1. Definirea privatizarii 4
- 1.2. Metodele de privatizare 4
- 1.3. Mecanismul de principiu al privatizarii 5
- 2. Cadrul legal al privatizarii 7
- 2.1. Legislatia relevanta pentru privatizare in Romania 8
- 2.2. Legislatia relevanta “postprivatizare” 10
- 2.3. Legislatia comunitara privind privatizarea: 10
- 3. Cadrul institutional al privatizarii 11
- 3.1. Purtatori ai ofertei de privatizare 12
- 3.2. Purtatori ai cererii de privatizare 14
- 3.3. Agenti de privatizare 15
- 3.4. Mijlocitori, facilitatori, furnizori de informatii 15
- 3.5. Evaluatori autorizati 18
- 3.6. Autoritati de supraveghere 17
- 4. Piata auto in Romania 19
- 4.1. Scurt istoric 19
- 4.2. Volumul, dinamica si structura tranzactiilor, proiectii pe termen mediu, piata romaneasca comparativ cu pietele cele mai avansate pe plan european 20
- 4.2.1 Volumul tranzactiilor pe piata auto 20
- 4.2.2. Dinamica pietei de autoturisme in perioada 1998-2006 19
- 4.2.3. Structura tranzactiilor pe piata auto 21
- 4.2.4. Piata auto romaneasca comparativ cu piata auto mondiala 21
- 4.2.5. Proiectii pe termen mediu 22
- 4.3. Purtatori ai ofertei pe piata auto din Romania 22
- 4.3.1. Numar de ofertanti 22
- 4.3.1.1. Producatori auto din Romania 22
- 4.3.1.2. Importatori auto 23
- 4.3.2. Grad de concentrare 26
- 4.3.3. Aspecte privind calitatea 26
- 4.3.4. Concurenta 27
- 4.3.5. Efectele europenizarii si globalizarii 27
- 4.4. Purtatori ai cererii pe piata auto din Romania 28
- 4.4.1. Volumul cererii 28
- 4.4.2. Grad de informare 28
- 4.4.3. Exigente 29
- 4.4.4. Gradul de organizare 29
- 4.4.5. Purtatori ai cererii pe piata auto 29
- 4.4.6. Ritmul de innoire/inlocuire 30
- 4.4.7. Efectele europenizarii si globalizarii 30
- 4.5. Evenimente si cazuri deosebite pe piata auto din Romania 30
- 5. Descrierea generala a preluarii Automobile Craiova de catre Ford Motor Company 33
- 5.1. Descrierea partilor implicate in tranzactie 33
- 5.1.1. Automobile Craiova 33
- 5.1.2. Ford Motor Company 34
- 5.2. Derularea efectiva a tranzactiei 33
- 6. Analiza aprofundata a tranzactiei 36
- 6.1. Analiza oportunitatii alegerii modelului de tranzactie in cauza de catre fiecare dintre parti in raport cu alte solutii posibile de realizare a obiectivelor proprii 36
- 6.1.1. Solutii alternative posibile: avantaje si dezavantaje 37
- 6.2. Analiza eficientei tranzactiei potrivit criteriilor de performanta ale fiecarei parti 38
- 6.3. Analiza tranzactiei din perspectiva functionalitatii pietei 39
- 6.4. Analiza tranzactiei din perspectiva experientei celei mai avansate in domeniu 43
- 7. Concluzii si solutii de urmat 42
- 7.1 Invataminte pentru fiecare dintre parti 42
- 7.2. Invataminte pentru politicile economico-sociale 47
- 7.3. Paralela intre teorie si practica in privinta tipului de tranzactie 47
- 8. Autoevaluarea (finala) a studiului de caz elaborat 49
- Referinte si surse bibliografice 50
Extras din proiect
1. Caracterizarea generala a privatizarii
1.1. Definirea privatizarii
Privatizarea consta in transferul activelor care sunt in proprietatea statului sau a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat catre investitori privati. In Romania, primul pas in vederea privatizarii a fost constituit de adoptarea Legii nr.15/1990, prin care fostele intreprinderi de stat din vremea regimului comunist au fost transformate in societati comerciale sau regii autonome.
Privatizarea reprezinta un fenomen mondial intalnit atat in tarile occidentale dezvoltate (Franta, Anglia, SUA, Japonia, Italia etc.) cat si tarile in curs de dezvoltare din America de Sud, Africa, Asia etc.; pentru tarile Europei Centrale si de Est, privatizarea constituie un element hotarator al reformelor economico-sociale in scopul constituirii unei economii bazate pe cerintele pietei.
Procesul de privatizare reprezinta ansamblul procedurilor si operatiunilor intreprinse, precum si al actelor incheiate de institutia publica implicata care au drept scop diminuarea participatiilor statului detinute la societatea comerciala; procesul de privatizare incepe la data publicarii ofertei de privatizare a institutiei publice implicate;
1.2. Metodele de privatizare
In conformitate cu Legea 137/2002, ponderea participatiilor statului intr-o societate comerciala se poate reduce prin:
- vanzarea de actiuni;
- cresterea capitalului social prin aport de capital privat;
- transferul liber de actiuni cu active;
- vanzarea de active; sau
- combinatie a celor de mai sus.
Elemente importante in procesul de privatizare ar putea fi reconsiderarea datoriilor unei societati in vederea cresterii atractivitatii acesteia in scopul privatizarii si emiterea unui certificat oficial referitor la pozitia fiscala care sa arate datoriile restante inregistrate de societate la bugetul de stat.
Vanzarea de actiuni este metoda de privatizare cea mai des folosita. Actiunile pot fi vandute fie catre persoane fizice sau persoane juridice, romane sau straine, folosind una din modalitatile urmatoare:
- oferta publica;
- metode de vanzare specifice pietii de capital;
- negociere;
- licitatii deschise sau inchise;
- certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata internationala de capital;
- combinatie a celor de mai sus.
Indiferent de metoda utilizata, investitorii potentiali au obligatia de a intocmi si depune un dosar de prezentare si o scrisoare de intentie catre autoritatea de privatizare. Pentru societatile cotate, aceste documente trebuie sa respecte regulamentele CNVM.
Investitorii potentiali au dreptul de a executa un due diligence inainte de depunerea ofertelor voluntare/obligatorii. Pretul oferit minim trebuie sa fie egal cu valoarea nominala a actiunilor.
- Oferta publica: Oferta publica de actiuni are loc in conformitate cu regulamentele CNVM prin societati de brokeraj selectate prin licitatie. Numarul de actiuni care fac obiectul ofertei publice, precum si valoarea lor nominala, trebuie sa ramana neschimbat pe durata intregului proces de vanzare.
- Negociere: Vanzarea de actiuni prin negociere este utilizata pentru investitorii strategici reprezentati de agenti profesionisti de licitatie care dobandesc un interes de control intr-o societate. Procesul de negociere poate consta in una din metodele urmatoare:
- negociere bazata pe oferte de licitatie finale, imbunatatite si irevocabile, caz in care investitorii potentiali depun oferte de licitatie initiale care fac obiectul altor negocieri cu autoritatile implicate, dupa care prezinta oferta obligatorie finala si imbunatatita;
- negociere bazata pe o oferta neobligatorie preliminara;
- negociere cu selectie bazata pe oferte tehnice, urmate de oferta financiara.
- Licitatii deschise sau inchise: Acestea reprezinta metode de licitatii publice si respecta principiile de negociere, cu exceptia faptului ca adjudecarea are loc prin utilizarea de norme engleze sau olandeze, in cazul licitatiilor inchise.
- Vanzarea de active: Activele pot fi privatizate fie prin vanzarea in rate fie prin leasing facand obiectul unei clauze irevocabile de vanzare. Metoda de privatizare utilizata este licitatia deschisa si pretul de oferta se stabileste in urma realizarii unei evaluari de catre un expert independent.
In general, prin privatizare se intelege orice transfer al unor activitati ale statului catre sectorul privat. Delimitarile mai stricte definesc privatizarea ca fiind schimbarea formala a formei juridice a intreprinderilor publice in intreprinderi private.
In acelasi timp privatizarea nu este numai schimbarea formei juridice a intreprinderilor publice , ci in special dezetatizarea economiei. Aceasta reprezinta o separare a sferei statului de cea a intreprinderilor si introducerea unor mecanisme de reglementare descentralizate si a unor structuri de stimulare care nu produc doar efecte economice pozitive in intreprinderi , ci asigura, de asemenea, controale eficiente ale managerilor, salariatilor si proprietarilor.
1.3. Mecanismul de principiu al privatizarii
Etapele necesare pregatirii privatizarii in general
- Expertiza-diagnostic – primul pas necesar in pregatirea unei privatizari. Este vorba de examinarea atenta a situatiei financiare si operationale a intreprinderii de stat. Determinarea stadiului in care se afla intreprinderea, a pozitiei economice a acesteia se constituie ca o conditie esesntiala pentru efectuarea unei privatizari durabile si eficiente, care evita total sau in mare parte tensiunile sociale.
- Etapa compensarilor legale – consta in stabilirea drepturilor “proprietarilor” existenti in momentul trecerii la privatizare. De regula, creditele si contractele contin clauze speciale care interzic vanzarea sau cedarea controlului asupra activitatii unei intreprinderi debitoare fara acordul creditorilor.
- Legalizarea formei de transfer a dreptului de proprietate si modificarea cadrului legal de desfasurare a activitatii in noile conditii. Cu exceptia intreprinderilor mixte, unde statul are drept partener o societate particulara, caz in care lucrurile se simplifica prin vanzarea actiunilor in cadrul societatii mixte, intreprinderile de stat nu pot fi privatizate in forma legala in care ele exista.
- Restructurari financiare. Continutul si amploarea restructurarii vor varia de la o intreprindere la alta, functie de modul in care unitatea respectiva a fost administrata. Aspectele principale se refera la inventarierea patrimoniului, la graficul de lichidare a datoriilor, la recuperarea si viteza de rotatie a capitalului, etc. Restructurarea financiara urmareste eliminarea cazurilor de supraevaluare sau subevaluare a patrimoniului prin relaizarea unui inventar detaliat, la valoarea reala respectiv valoarea de comercializare ipotetica la un moment dat. De asemenea, actiunea de restructurare financiara mai cuprinde programul de masuri referitor la relatia dintre cuantumul debitelor si valoarea de vanzare a intreprinderii.
- Imbunatatirea starii de functionare a bunurilor din patrimoniu. Problema care se pune esta daca guvernul, in claitate de proprietar al bunurilor este interesat, are posibilitatea financiar-materiala si specialistii necesari pentru a pune la punct starea fizica de functionare, tehnologia, etc., sau lasa acestea in seama noilor cumparatori acceptand afectarea corespunzatoare a valorii tranzactiei.
- Aspecte de ordin social. Lichidarea unei societati implica adeseori concedierea salariatilor. Daca ne referim nu numai la lichidarea efectiva ci chiar la preluarea unor societati, in multe cazuri vor aparea, ca o conditie a privatizarii reduceri masive ale fortei de munca in vederea rentabilizarii acestor societati.
- Cooperarea noilor investitori cu conducerea intreprinderii. In general conducerile intreprinderilor au rezerve fata de procesul privatizarii. Implicarea vechilor conduceri in procesul de privatizare comporta riscul inertiei, dar prezinta avantajul cunoasterii aprofundate a intreprinderii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tranzactii Comerciale - Privatizarea Automobile Craiova de Catre Ford.doc