Activități turistice în Slănic Moldova

1. Tipuri de turism

Dacă încercăm să adaptăm schemele generale de clasificare a turismului la situaţia staţiunii balneoclimaterice Slănic-Moldova, observăm că formele care se practică aici se înscriu, într-un fel sau altul, în fiecare dintre acestea. Este vorba deci de activităţi turistice deosebit de complexe, realizate de către persoane din ţară şi din străinătate, staţionare sau itinerante, care se desfăţoară în toate anotimpurile şi se practică cu aproape toate mijloacele de transport ( cu excepţia celor navale ), cu toate tipurile de motivaţie, cu caracter personal sau social, pentru toate vârstele şi cu diferite faze de organizare.

a) După locul de provenienţă al turistului

În staţiunea Slănic – Moldova sosesc turişti atât din ţară, cât şi din străinătate. În ceea ce priveşte cetăţenii străini, exemplificăm că anii ’70 – ’80, în staţiune soseau numeroşi turişti din R.F.G., Finlanda, Danemarca, S.U.A. şi din Israel, care căutau sănătatea izvoarelor şi pitorescul plin de farmec şi de linişte al zonei. Existau mai multe firme străine care aveau contacte permanente cu O.N.T. Carpaţi. Printre acestea menţionăm firmele de turism : „LOMOMATK” din Finlanda, „TRANSEUROPA” din R.F.G., „SCANDINAVSK” şi „FOLKTURIST” din Danemarca, „ATLAS TRAVEL Ltd.”, „AIRTOURS Ltd.”, „UNIVERS Ltd.” şi „SHARTOURS Ltd.” din Israel şi multe altele.

După 1989, iniţial a fost o perioadă de regres a numărului de turişti străini. Ulterior însă, numărul acestora a crescut din nou, dar acum predomină mai ales cei din Republica Moldova, care au închiriat mai multe spaţii de cazare, apoi din Ucraina şi Federaţia Rusă. Numărul turiştilor din ţările occidentale continuă însă să fie scăzut. O anumită pondere au căpătat-o turiştii din ţări arabe, veniţi mai ales în interes de afaceri. De asemenea se menţine ridicat numărul de turişti din Israel.

b) După gradul de mobilitate al turiştilor

Şi în acest caz, la Slănic – Moldova sunt incluse toate categoriile de turism, atât în forme staţionare, de sejur, cât şi itinerant. Cele mai extinse sunt însă formele de turism balnear, cu sejur mediu şi cele itinerante.

În toate aceste forme de desfăşurare, numărul anual al turiştilor a cunoscut o creştere continuă până în anul 1990. S-au înregistrat medii anuale de 60.078 turişti (anii 1981-1985, cu un maxim în 1985 de 73.701 turişti) şi de 69.500 turişti (anii 1985-1990).

După o scădere în perioada 1990-1992, anul 1993 se înscrie cu un oarecare reviriment. Astfel în 1992, capacitatea a fost ocupată în proporţie de 40%, iar în 1993 de 80%. Urmărind evoluţia solicitărilor din ultimii ani, se poate constata că acestea au fost de 228.349 (din care 20.832 străini) în 1994 şi de 193.965 (din care 18.886 străini) în 1995. Se poate previziona pentru perioada imediat următoare un număr total de 250.000 turişti.

c) După perioada în care se desfăşoară

Cele 3 tipuri de turism care aparţin acestei categorii (de iarnă, de vară, şi ocazional) sunt prezente în permanenţă la Slănic – Moldova. Curele balneare se pot desfăşura pe toată durata anului. De asemenea, condiţiile de mediu şi dotările existente permit practicarea turismului itinerant atât iarna cât şi vara. Turismul ocazional este reprezentat prin excursii, weekend-uri, conferinţe.

d) După mijloacele de transport

Cu excepţia navelor maritime sau fluviale, toate celelalte mijloace de transport pot fi utilizate pentru a ajunge aici şi pentru deplasări în zonă.

În funcţie de căile de acces alese pentru deplasare, mijloacele de transport sunt diferite.

- cu trenul : pentru Slănic – Moldova, călătorii coboară în halta C.F.R. Salina din Tg. Ocna. Trenurile pot sosi din direcţia Oneşti şi atunci halta Salina urmează după staţia Tg. Ocna sau din direcţia Siculeni-Ghimeş. În acest caz, staţia Salina este înainte de Tg. Ocna. Din halta Salina, transportul se poate face, pe o distanţă de 18 km, cu autobuze, cu taxiuri sau cu automobile proprietate.

De la Bucureşti la Tg. Ocna există trenuri directe pe ruta Bucureşti-Comăneşti sau trenuri cu schimbare la Adjud. Linia Adjud – Siculeni străbate Carpaţii Orientali de-a lungul văii Trotuşului. Dinspre Ardeal, trenurile pot sosi, fie de la Braşov, fie de la Cluj şi Tg. Mureş până la Siculeni, iar de aici pe linia Siculeni – Adjud.

- pe şosea : din Bucureşti se circulă pe E85, până la Adjud, apoi, pe valea Trotuşului, pe DN 11A şi DN 12B.

Din Galaţi se străbat DN25 şi DN24, până la DN2 (la Cosmeşti), apoi pe E85 (până la Adjud), DN 11A, DN 12A şi DN 12B.

De la Iaşi, pe DN 28 până la E85 apoi ca mai sus.

De la Suceava, pe E85 până la Bacău, apoi pe DN 11 (până la Oneşti), iar de acolo pe DN 12A şi DN 12B.

De la Bacău, ca mai sus.