Amenajarea Turistica in Depresiunea Fagaras

Cuprins proiect Cum descarc?

Cap I Prezentare generala pag 3
1.1 Localizarea si caracterizarea zonei pag 3
1.2 Cai de acces pag 3
1.2 Scurt istoric pag 4
Cap 2 Potentialul turistic al zonei pag 5
2.1 Resurse turistice natural pag 5
2.2. Resurse turistice antropice pag 9
2.3 Cadrul socio-economic pag 16
2.4 Infrastructura pag 16
Cap III Baza tehnico-materiala pag 17
3.1 Cazarea pag 17
3.1 Alimentatie pag 18
3.3 Agrement pag 18
Cap IV Valorificarea potentialului touristic pag19
4.1 Tipurile de turism pag 19
4.2 Formele de turism pag19
4.3 Turismul rural pag 20
Cap V Strategii de dezvoltare pag 24
Bibliografie pag 25


Extras din proiect Cum descarc?

Cap I Prezentare generala
1.1 Localizarea si caracterizarea zonei
Depresiunea Fagarasului, cunoscuta si sub numele de "Tara Fagarasului" sau "Tara Oltului", este o depresiune de eroziune, situata in partea centrala a Romaniei, in zona marginala de sud a Depresiunii colinare a Transilvaniei, intrand in contact direct cu muntii Fagaras;jumatatea estica se afla in judetul Brasov, iar cea vestica in judetul Sibiu este o depresiune submontana de origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in apele lacului format aici, apoi - dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului - in mediu continental. Aria depresionara a fost adancita si extinsa catre nord prin actiunea eroziva a raurilor coborate de pe versantul nordic al muntilor Fagarasului care au fortat albia Oltului sa migreze spre nord in dauna Podisului Tarnavelor.Depresiunea este delimitata la nord de Podisul Hartibaciului, care este la randul sau o subdiviziune a Podisului Tarnavelor, la est de muntii Persani, la vest de depresiunea Sibiului si la sud de muntii Fagaras. Depresiunea este drenata de la est la vest de raul Olt si de numerosii si afluenti, care formeaza aici cea mai densa retea hidrografica din tara.
1.2 Cai de acces
Aici se poate ajunge fie cu trenul pe traseele (Bucuresti) -Brasov - Fagaras - Sibiu (Arad) si Rimnicu Vilcea - Podu Olt, fie cu autoturismul pe drumurile nationale 1 (Bucuresti - Brasov - Sibiu - Oradea) si 73A (Risnov - Poiana Marului - sercaia) sau pe drumurile modernizate Talmaciu - Avrig - Agnita - Voila, Rupea - Fagaras si Hoghiz - sercaia.Pentru turistii care vin pe calea ferata, statiile de debarcare pot fi urmatoarele: Fagaras, Voila, Ucea de Jos, Arpasu de Jos, Scorei, Porumbacu de Jos, Avrig si Sebes-Olt, iar dinspre Rimnicu Vilcea statia Podu Olt.
Drumul national 1 se desfasoara in imediata apropiere a caii ferate Brasov - Sibiu si trece, pe distanta Fagaras - Avrig, prin aceleasi localitati prin care trece si calea ferata.Drumul national 73A inlesneste accesul dinspre Bran sau Risnov, prin pasul Poiana Marului. El intra in depresiune la Sinca si, trecind prin localitatile Ohaba, Vad, ajunge la sercaia unde intilneste DN1. Din DN73A, dupa Sinca Veche, se desprinde catre vest drumul modernizat premontan, care leaga Sinca de orasul Victoria pe ruta sercaita - Bucium - Margineni - Sebes - Recea - Gura Vaii - nord Breaza - Lisa -Simbata de Sus - Dragus - Vistea de Sus -Victoria. Din Sebes, Recea, Breaza, Simbata de Sus si Victoria se desprind poteci turistice marcate catre Masivul Fagarasului. Tot din DN 73A se desprinde, la Vad, un drum modernizat care conduce, dupa 3 km, la Poiana cu narcise.Drumul modernizat Talmaciu - Avrig se desprinde din DN7 (E 15A), asigurind accesul in depresiune celor care vin dinspre Rimnicu Vilcea. 
In depresiune, o serie de sosele astfaltate, care pornesc din DN 1, faciliteaza apropierea de masiv, ajungind uneori pina la poalele acestuia sau patrunzind chiar in acesta. Amintim in acest sens soselele asfaltate Fagaras - Sebes (12 km); Fagaras - Recea - Dejani (14-15 km); Simbata de Jos - Simbata de Sus - Complexul turistic Simbata (13 km); Ucea de Jos - Victoria (8 km) si drumul national Transfagarasan (DN 7C).
1.3 Scurt istoric
Cele mai timpurii informatii scrise cu privire la istoria Tarii Fagarasului dateaza abia din prima jumatate a secolului al XIII-lea. Reconstituirea realitatilor istorice ale Tarii Fagarasului din epocile precedente, anterioare primelor relatari scrise, este posibila, in aceste circumstante, doar in functie de rezultatele cercetarilor arheologice, lingvistice si toponimice. Cercetarile arheologice din ultimele decenii au adus la lumina o serie de asezari neolitice la Calbor, Halmeag, Fagaras si Felmer. Asezari din epoca bronzului au fost scoase la iveala la Cuciulata, Sercaia, Beclean, Mandra, Hoghiz, Savastreni si la Ungra. De data ceva mai recenta, din epoca fierului, care coincide, in parte, cu perioada statului dac, sunt urmele de locuire constatate, printre altele, la Comana de Jos, Venetia de Jos, Parau, Sinca Veche, Arpasu de Sus si la Racos. Cucerirea Daciei de catre romani (106 d. Chr.) aduce cu sine modificari importante si in habitatul Tarii Fagarasului, populatia tinutului cuprins intre Olt si Muntii Fagaras fiind, in parte, evacuata la nordul raului, iar zona inchisa si supravegheata, spre est prin castrul de la Rasnov (Cumidava), iar spre vest prin castrul de la Turnu Rosu (Caput Stenarum). De-a lungul Oltului si la nordul Tarii Fagarasului romanii au construit castrele militare de la Hoghiz, Feldioara si Cincsor. Urme de locuire sau doar monede din epoca romana au fost sesizate in Tara Fagarasului la Beclean, Fagaras, Sinca Noua si Venetia de Jos. Dupa retragerea administratiei romane la sudul Dunarii de Jos (271 d. Chr.), o parte a populatiei evacuata revine la sudul Oltului, in Tara Fagarasului. Descoperite in anul 1910 in stanga Oltului, la Feldioara, judetul Brasov, cele doua lingouri de aur cu greutate de 338,90 g, datate la sfarsitul secolului al IV-lea, in perioada imparatului Teodosiu, au fost atribuite gotilor. In perioada secolelor VIII-XI sunt datate descoperirile de la Dopca, Halmeag, Mateias, Beclean, Sacadate, Voila si Breaza, atribuite protoromanilor si populatiei slavo-romane. Continuitatea de existenta a populatiei romanizate in Tara Fagarasului este confirmata insa de izvoarele toponimice. Conservarea de catre localnici a numelui antic al raului Olt (Alutus), intr-o forma fonetica corespunzatoare legilor fonologice ale limbii romane (Alt), pana spre sfarsitul secolului al XIV-lea si transmiterea lui in secolele XI-XII populatiilor nou venite argumenteaza aceasta continuitate. Prezenta pe teritoriului Tarii Fagarasului dar si in zonele sale limitrofe a unor toponime slave - Debran, Dopca, Lisa, Ungra, Breaza si, respectiv, Glamboaca, Sadu, Bran, Calnic sau Lovnic -, si conservarea lor in limba romana intr-o forma fonetica identica sau apropiata celor slave, demonstreaza convietuirea slavo-romana din secolele X-XI in Tara Fagarasului.


Fisiere in arhiva (3):

  • Amenajarea Turistica in Depresiunea Fagaras
    • amenajare turistica in depres fagaras.doc
    • amenajarea turistica rurala in depresiunea fagaras.ppt
    • ~$enajare turistica in depres fagaras.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!