Cuprins
- CAPITOLUL I. Scurt istoric al localităţii rurale.
- CAPITOLUL II. Situaţia social economică a localităţii rurale.
- CAPITOLUL III. Inventarierea resurselor turistice ( naturale şi antropice ) ale localităţii rurale.
- CAPITOLUL IV. Avantajele şi dezavantajelor produsului turistic în localitatea rurală.
- CAPITOLUL V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală.
- Concluzie
Extras din proiect
Introducere
„ Nu există în vocabularul arhaic nici un cuvânt
pentru formaţiuni mai mari de convieţuire socială.
El nu cunoaşte din vremuri străbune decât satul şi cetatea. „
Nicolae Iorga
Turismul rural în ţările Uniunii Europene a devenit, pentru ultimele decenii ale acestui veac o prioritate în politicile acestor state de dezvoltare locală. În prezent şi în viitor, acest tip de turism avînd la bază trei coordonate: spaţiul, oamenii şi produsele, care sunt într-o strînsă corelaţie. Neputând exista una fără cealaltă în privinţa spaţiului ( factorii naturali şi antropici ) se remarcă mari deosebiri, în special în ce priveşte domeniul serviciilor şi dotărilor care se particularizează de la o ţară la alta şi la o regiune la alta. Ramura turismului în Republica Moldova are o vechime de aproximativ 40 de ani. Republica Moldova face parte din numărul statelor sărace, cu un turism foarte slab dezvoltat şi dezechilibrat, în mare parte camuflat sub alte domenii de activitate. Totuşi, ramura turismului din Republica Moldova are perspective bune de dezvoltare, însă aceste perspective nu pot fi materializate atîta timp cît nu vor fi susţinute real şi înfăptuite reformele economice, juridice, administrative, sociale, declarate deja de organele statelor superioare republicii. Republica Moldova este un stat: industrial-agrar şi dispune de vaste areale naturale în cadrul cărora se întîlnesc preţioase atracţii turistice: muzee în aer liber, rezervaţii stiinţifice, vegetaţie şi lume animală variată ce se caracterizează prin anumite particularităţi specifice, care la rîndul lor prezintă interes turistic. Şi anume teritoriul ţării este situat în zonele de vegetaţie naturală de silvostepă şi stepă. Aşezare geografică a Republicii Moldova în sud-estul Europei Centrale, determină o mare diversitate a vegetaţiei. Ea include multe specii de plante din Europa Centrală, Orientală şi din zona mediteraniană. Poziţia geografică a Republicii, determină ca în componenţa faunei noastre să predomine speciile care se întâlnesc pe teritoriile vecine ale României, Ucrainei, statelor balcanice şi a altor ţări est-europene. Prin intermediul acestor particularităţi – specifice ale florei şi faunei din Republica Moldova, ce sunt reflectate şi în cadrul peisajelor de pădure, al rezervaţiilor naturale şi parcurilor de arhitectură peisajeră (dendrarii), obiective care au o atractivitate turistică semnificativă. De asemenea nu pot fi lăsate neatenţiei mediile rurale în componenţa cărora intră satele care prin intermediul: modului de viaţă a sătenilor, a tradiţiilor, a meşteşugurilor..., constituie atracţii relativ majore ale statului ce anual atrag numeroşi turişti prin ambianţa familială a mediului rural, linişte şi un mediu ambiant mecanizat. Acest fapt duce la evidenţierea şi dezvoltarea galopantă a turismului în componenţa statului, dar mai specific este evoluţia ramurilor turistice:
Turismul Rural ;
Agro – turismul.
Una din zonele turistice din Moldova ce se bucură de o popularitate deosebită este zona Cosăuţi, ce face parte din zona turistică de Nord a Republicii Moldova. Localitatea respectivă este încadrată în ruta turistică numărul 7.
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.
Satul Cosăuţi din preajma cetăţii Soroca, la zece verste mai sus, pe malul Nistrului, a fost scos din anonimat pentru prima dată de hrisovul din 17 ianuarie 1517 al domnitorului Bogdan al III, care cu semnătura sa dăruieşte lui Luca Arbore, portar de Suceava, "pentru dreapta şi credincioasă slujbă, satul Solonet, cu mori, cumpărat cu 1680 zloţi tătăreşti de la Tatia, fiica lui Daraman, nepoata lui Caliman … şi cu toţi nepoţii lui Caliman, din privilegiul părintelui domnului Ştefan de la înaintaşii săi, care a schimbat acest sat cu nepoţii lui Caliman, primind satele Cosăuţi (Cosăuţii de azi), Tricinţi şi Strijacăuţi, pe care le-a dat apoi sub ascultarea cetăţii Soroca".
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza-Diagnostic Social-Economica a Localitatii Cosauti in Vederea Includerii Acesteia in Circuitul Turistic Rural al Republicii Moldova.doc