Analiză din punct de vedere al silviculturii și produselor pădurii - județul Galați

I. Prezentare generala a judetului Galati

Asezarea geografica . Judetul Galati se gaseste in estul Romaniei, pe cursul inferior al Siretului si Prutului, in zona de confluenta cu Dunarea. Teritoriul judetului Galati este limitat la nord de judetul Vaslui, la vest de judetul Vrancea, la sud de judetul Braila, iar la est de frontiera cu Republica Moldova.Suprafata judetului este de 446.632 ha iar organizarea administrativa cuprinde doua municipii (Galati si Tecuci), doua orase (Beresti .si Targu Bujor), 56 de comune si 184 sate.

Relieful . Teritoriul judetului Galati este acoperit in cea mai mare parte de campie, altitudinile variind de la 310 m in nord la 5-10 m in sud. Aici se intalnesc cele doua mari unitati de relief ale tarii: Campia Romana si Podisul Moldovei. Cele cinci unitati de relief care se disting pe teritoriul judetului sunt: Podisul Covurluiului, Campia Tecuciului, Campia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului.

Clima . Regimul climatic specific teritoriului judetului Galati este de tip temperat continental, cu diferentieri intre zona de deal si cea de campie, in functie de unitatile de relief si orientarea retelei hidrografice. Temperaturile medii anuale au valori mai mari in sudul teritoriului si scad spre nord. Verile sunt secetoase iar iernile aspre, cu viscole frecvente. Vanturile bat dinspre nord si nord-vest, nebulozitatea fiind accentuata. Ca urmare a influentelor estice si a circulatiei maselor de aer dinspre vest si nord-vest, precipitatiile atmosferice inregistreaza pe teritoriul judetului cele mai scazute valori din tara. Media precipitatiilor anuale variaza intre 420-426 mm.

Reteaua hidrografica. Dunarea (22 km/suprafata judetului), Prutul ( 103 km/suprafata judetului) si Siretul ( 150 km/suprafata judetului) constituie principalele ape curgatoare ce delimiteaza teritoriul judetului Galati. La limitele dintre judetele Galati si Tulcea, Dunarea colecteaza apele raurilor Siret si Prut, precum si afluentii lor. In lacul Brates, care este cea mai importanta apa statatoare din judet se varsa paraul Chineja. Lacurile si baltile amenajate in scop piscicol ocupa 40% din suprafafa totala ocupata de reteaua hidrografic.

Vegetatia . In functie de relieful si influentele climatice specifice teritoriului judetului Galati, vegetatia prezenta este cea de stepa si silvostepa. In zona luncilor Dunarii si Siretului predomina crangurile de salcie si diverse specii de plante: iarba scaioasa, iarba vantului, colilia, ruscuta, paius, fisca. Spre Podisul Covurluiului, abunda vegetatia forestiera, pasunile si fanetele. Vegetatia lemnoasa de silvostepa reprezentata de stejar brumariu, stejar pufos, cer si garnita este specifica Podisului si Campiei Covurluiului. Datorita masivelor integrari in cultura a terenurilor, vegetalele primare de stepa au fost inlocuite de culturi agricole sau de vegetatie erbacee secundara. Mari suprafete sunt cultivate cu vita de vie, pomi fructiferi, cereale si plante tehnice.

Fauna . Specifica zonei de stepa si silvostepa, fauna din partea de sud a Moldovei este bine reprezentata de rozatoare ca popandaul care se hraneste mai cu seama din culturile de cereale, harciogul a carui lacomie o depaseste pe cea a popandaului, orbetele si numeroase specii de soareci de camp si iepuri. Dintre pasari, mai des intalnite sunt potarnichea, prepelita care calatoreste toamna spre sud, ciocarlia, rata si gasca salbatica etc. Animalele sunt reprezentate de soparla, sarpe colubar, soparla de stepa s.a. Padurile seculare de la Adam, Buciumeni si Viile adapostesc specii faunistice de interes cinegetic (mistret, vulpe, caprioara,dropie). Sunt si insecte specifice zonei de campie: lacuste, cosasi, greieri.

Apele Siretului, Prutului si afluentilor lor precum si lacurile si baltile judetului sunt populate de o bogata fauna acvatica:clean si biban in apele interioare, apele Prutului si Siretului sunt dominate de crap, salau, stiuca si uneori somn, Dunarea inferioara cu pesti marini migratori: nisetru, pastruga, morun; pesti semimigratori: vaduvita, somn, crap, platica, salau, primavara si la inceputul verii este prezenta scrumbia de Dunare, apoi somn, vaduvita, platica, babusca si uneori nisetru, morun.

II. Structura fondului forestier

La data de 31.07.2007, Galatiul are o suprafata de 36.000 ha, din care 24.335 ha în administrarea Directiei Silvice Galati. Asta înseamnă circa 8,3 % din suprafata judetului, adica s-a ajuns la cea mai mica intindere de padure din istoria acestui pamant. Din suprafata totala de 24.335 ha, 92 % sunt paduri, iar restul sunt alte categorii de terenuri (pentru productie silvica, administrare forestiera, clasa de regenerare). Din suprafata padurilor, 46,7 % reprezinta paduri cu functii speciale de protectie a solului, incadrate in grupa I functională a padurilor, iar restul în grupa a II-a. Ca specii forestiere, foioasele reprezinta 99 %, în timp ce rasinoasele doar 1% . Salcamul il intalnim pe 53 % din padure, diverse specii de stejar pe 17 %, si diverse specii moi : salcie, plop, tei pe 20 %. Cota anuala de recoltare a masei lemnoase din padurile de stat este de 50-55.000 m3. Din suprafata totala de 14.996 ha care apartin altor detinatori, 90 % o reprezinta proprietatea privata. Apoi, diferite unitati de cult-învatamant 5,8 % şi în administrarea publica teritoriala 4,2 %. Ceea ce este în neregula e faptul ca, pana la această ora, pe raza judeţului nu este înfiintata nicio structura silvica privata. Padurile private sunt pazite de Directia Silvica doar în proportie de 44 %, iar restul nu pot fi pazite pentru ca sunt un fond forestier foarte faramitat.