Cadrul Natural al Litoralului Românesc al Mării Negre

1.1.Aşezare geografică şi limite

Incadrarea Dobrogei maritime (litorale ) si relaţiile cu celelalte ţări vecine

Litoralul Marii Negre reprezintă o zona cu lăţime variabila , in care se întâlnesc fenomene complexe si procese din cadrul celor doua mari domenii văzute in dezvoltarea lor istorica natural , domeniul marin şi domeniul continental - şi nu o linie simplă litorală de ţărm , cu funcţia de limită a uscatului spre apa mării Dobrogea maritimă reprezintă in esenţă o zona complexă de „ cueste” cu două sectoare , genetic unite : unul emers în prezent –care în trecutul geologic a constituit aria de desfăşurare a proceselor succesive de transgresiune şi regresiune marină mai bine cunoscute in timpul cuaternarului , şi altul imers care în perioada considerată a funcţionat temporar si ca uscat In primul sector care corespunde Dobrogei maritime propriu-zise , predomină acţiunea de sculptare iar in cel de-al doilea predomina acţiunea de acumulare

Dobrogea continentală reprezintă o unitate structurală si fizico-geografică aparte faţa de celelalte regiuni din ţară Prin complexul componenţilor fizico-geografici Dobrogea maritimă se subordonează Dobrogei continentale , care la rândul ei se integrează in subprovincia ponto-danubiana.

Caracterul favorabil aşezării Dobrogei este pus in evidenţa de prezenţa Dunării de Jos pe doua din laturile sale şi mai ales de largul ei acces la Marea Neagra Faţada maritimă desfaşurată pe o lungime de 245km , intre braţul Chilia la nord si localitatea Vama Veche la sud , crează avantaje deosebite în ceea ce priveşte transportul maritim

Poziţia spaţială în cadrul teritoriului ţării noastre a înlesnit popularea Dobrogei – mai ales a zonei de litoral – din timpuri foarte îndepărtate

Caracterele structurii fizico-geografice impun diferenţierea a trei complexe teritoriale naturale care au valoarea de ţinuturi naturale şi anume : Dobrogea de nord ( Dobrogea de arogen ) , Dobrogea de sud ( Dobrogea de platforma ) si Dobrogea maritimă ( o zonă de litoral ) Aceste ţinuturi s-au dezvoltat pe un fond comun , ca urmare unitatea lor rezultă din factorul genetic

Dobrogea marină constituie o subdiviziune a Dobrogei prin ansamblul caracterelor care-i condiţionează profilul Dobrogea maritimă se extinde între braţul Sfântul Gheorghe la nord si hotarul administrativ cu Bulgaria la sud La vest limita prezintă mai multa complexitate Este marcata printr-o uşoara denivelare morfologică si diferenţiere stratigrafică , pe unele locuri Limita de vest se plasează intre localitatea Mahmudia si localitatea Cotul Văii

Subdiviziunile Dobrogei maritime

Analiza morfogenetica a elementelor constituitive pune in evidentă complexitatea acestei unitaţi formate din plaje , faleze , câmpii de abraziune , câmpii piemontane , trepte de podiş ; la definirea cărora şi-au dat efectiv contribuţia factorul tectonic , curenţii litorali , valurile , factorul fluviatil şi cel eolian

Dobrogea maritimă nordica ( Dobrogea lacustră ) apare în general ca o zonă joasă de câmpie litorală , o plajă nisipoasă , cu depresiuni în care sunt adăpostite limane şi lagune cu terase lacustre , câmpuri piemontane acoperite cu formaţiuni loessoide , cordoane litorale , dune , terenuri mlăştinoase

Dobrogea maritimă sudică ( Dobrogea de faleza ) se prezintă ca o treapta de podiş tabular , întinsă , fragmentată din loc în loc de văi de limane separate prin perisipuri , cu terase lacustre si faleze înalte

1.2. Geologie

2. Dobrogea maritimă privită din punctul de vedere geologic

In Dobrogea pot fi remarcate trei zone în care se întâlnesc formaţiuni geologice de vârste şi aspecte diferite , constituind subunităţi structurale caracteristice

Dobrogea de nord – între Dunăre , Marea Neagră si linia tectonică Peceneaga – Cameno , se remarcă prezenţa depozitelor paleozoice , a intruziunilor granitice , a formaţiunilor trisiatice , jurasice , cretacice superioare , pliocene superioare si cuaternale

Dobrogea centrala este limitată la nord de linia de fractura Peceneaga-Cameno , iar la sud de linia tectonică Capidava - Canora (nord de Constanţa). Formaţiunile aparţinând complexului şisturilor verzi se găsesc pe suprafeţe largi In complexul şisturilor cristaline este cantonată mineralizaţia cuprifera Altân-Tepe şi depresiunile de magnetit de la Palazu Mare In cea mai mare parte formaţiunea şisturilor verzi este acoperită de depozite jurasice şi cuaternale Depozitele mezozoice aparţinând jurasicului superior se întâlnesc la suprafaţă de-a lungul Dunării , pe şoseaua Hârşova – Constanţa şi pe valea Casimcea Pe alocuri se întâlnesc şi intercalaţii gazoase , care uneori trec lateral la un facies conglomeratic Aflorimente de depozite conglomeratice pot fi cercetate în imprejurimile localităţilor : Casimcea , Palazu Mic şi altele. Ca elemente rulate in conglomerate se întâlnesc blocuri de şisturi verzi şi roci magmatice sau elemente de cuarţ filomian Vârsta şisturilor a fost mult comentată , stabilindu-se că ele ar fi de vârsta antesiberiana

Dobrogea de sud dezvoltată la sud de zona şisturilor verzi , prezintă caracteristici cu totul diferite Particularităţile acestei subunităţi constau în prezenţa unor formaţiuni geologice sedimentare cu aspect tubular care se dispun peste un fundament cristalin , prin intermediul şisturilor verzi întâlnite în forajele de la Palazu Mare sau de la Costinesti

Formaţiunile geologice nemetamorfozate care se întâlnesc in Dobrogea de sud sunt de vârste diferite şi se extind pe suprafeţe neregulate , în funcţie de alinierea ţărmului bazinului care le-a generat Printre acestea au fost dispuse de vârsta siluriana , jurasic superioară , cretacică , eocenă , miocenă , pliocenă si cuaternară Caracteristica acestor depozite constă în aceea ca nu au fost supuse unor eforturi tectonice şi de aceea sunt slab cutate prezentându-se sub forma unor ondulaţii largi Din punct de vedere paleogeografic , în Dobrogea pe măsura ce se avansează de la nord la sud , predomină depozite din ce în ce mai noi Depozitele sedimentare din Dobrogea de nord aparţin unui domeniu de geosinclinal , pe când cele din Dobrogea de sud aparţin unui domeniu de platformă