1. INTRODUCERE 2. ORDONANŢA privind clasificarea, calificarea şi standardele specifice FACILITATI CAZARE IN GRUP HOTELURI 3. ANEXA 1 4. CONCLUZII
1. INTRODUCERE Despre Croaţia (Hrvatska în limba croată), se spune adesea că, deşi este situată în Peninsula Balcanică, nu este balcanică şi că, deşi a făcut parte din Iugoslavia, nu seamănă deloc cu aceasta. Cu alte cuvinte te afli în Peninsula Balcanică dar parcă totuşi nu în balcani. Croația este situată în partea de sud a Europei și îi are ca vecini pe Serbia si Muntenegru, Ungaria, Slovenia, Marea Adriatica, Bosnia și Herțegovina. Datorită naturii bogate, a peisajelor de vis, patrimoniului cultural-istoric şi climei mediteraneene moderate, Croaţia a crescut rapid în topurile destinaţiilor turistice internaţionale fiind una dintre ţările cu cel mai mare potențial în domeniul turistic din Europa Centrală și de Est. Mica ţară mediteraneană are într-adevăr cu ce se mândri : munţii, minunata coastă adriatică şi cele 1185 de insule şi vârfuri muntoase ce răsar din apele mării, atrag an de an o paletă tot mai largă de vizitatori. Numărul anual de vizitatori este de circa 7,4 milioane iar cheltuielile medii de turist se ridică la 860 $. Turismul litoral croat e aşadar o sursă importantă de venituri, exploatată aproape fără greşeală de autorităţi, dovadă numărul mare al hotelurilor de cel puţin trei stele şi calitatea serviciilor recunoscute pe plan mondial. Potrivit ultimelor estimări guvernamentale, sectorul turistic a generat în ultimii ani, venituri totale de 7 miliarde euro, în creștere cu 11% fața de anii precedenți. Anul trecut, turismul a fost responsabil pentru 19% din produsul intern brut (PIB) al Croatiei. Totodată, guvernul de la Zagreb a declarat că datorită creșterii cuprinse între 3-5% în 2008 speră că veniturile din turism se vor ridica la 11 miliarde euro în 2011. Experții locali explică aceste rezultate prin poziția geografica excelentă a țării. Totuși și Croația este afectată în ultimii ani de criza din domeniul turismului potrivit statisticilor, care susțin că: declinul în sosiri internaționale este de 20%în timp ce declinul în veniturile aduse de turiști e de 6%. Potrivit Ministerului Croat al Turismului, totalul capacităților de cazare se împarte astfel: 45% din total e rezervat sectorului privat, 23% taberelor, doar 12% hotelurilor, și 6% stațiunilor, restul din total fiind rezervat altor tipuri de capacitățti de cazare. Reglementarea în ceea ce privesc structurile de cazare sunt făcute în, Legea cu privire la catering (NN 138/06 ), în care au fost adoptate o serie de legi care, printre altele, tratează în detaliu aspectele legate de facilităţi de cazare. Remarcăm astfel: - Ordonanţa privind clasificarea, calificarea şi standardele specifice facilităţii de cazare din grupul: hoteluri (NN 88/07); - Reglementărilor privind clasificarea, condiţiile minime de cazare şi stele, din grupul : camping/tabere (NN 175/03), (NN 106/104) şi (NN 12/06); - Reglementărilor privind clasificarea, cerinţele minime şi clasificarea alte tipuri de de facilităţi de cazare (NN 84/05) - Reglementările privind clasificarea şi facilitatea de cazare în care serviciile sunt furnizate în gospodărie (NN 88/07); În lipsa datelor despre vile, colega mea și cu mine am decis să ne ocupăm de clasificarea hotelurilor, conform NN 88/07, avand la baza Legea cu privire la activitatea de catering (Monitorul Oficial nr 138/06). Conform unor studii efectuate de către Ministerul responsabil cu turismul din Croația, în tabelul următor sunt prezentate numărul unităților de cazare din fiecare regiune. CATEGORIA ȘI REGIUNEA Total obiecte Nr. total de unități de cazare Nr. total de paturi 2* 97 7692 15234 Istarska 12 1992 3796 Primorsko-goranska 17 1416 2891 Ličko-senjska 5 264 542 Zadarska 4 187 374 Šibensko-Kninska 2 41 82 Splitsko-dalmatinska 18 1592 2990 Dubrovačko-neretvanska 12 1013 2212 Bjelovarsko-bilogorska 0 Brodsko-posavska 1 36 58 Grad Zagreb 8 378 795 Karlovačka 3 72 148 Koprivničko-križevačka 1 5 8 Krapinsko-zagorska 2 110 236 Međimurska 1 66 134 Osječko-baranjska 4 289 546 Požeško-slavonska 0 Sisačko-moslavačka 2 129 222 Varaždinska 2 23 42 Virovitičko-podravska 0 Vukovarsko-srijemska 1 24 44 Zagrebačka 2 55 114
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
