Comercializarea Produsului Hotelier

INTRODUCERE

Încă la sfârşitul secolului trecut, dar mai cu seamă după primul război mondial, dezvoltarea industriei turismului în general şi a industriei hoteliere în special, au atras atenţia diverselor grupe de ţări cu un potenţial turistic şi respectiv hotelier, care au început să înregistreze avantaje importante în urma acestor activităţi.

Oferta hotelurilor se structurează în jurul cazării pentru că reprezintă mai mult de jumătate din totalul încasărilor şi este serviciul cel mai profitabil (în medie peste 70 % din totalul profitului). Atras la hotel pentru cazare, clientului îi va putea fi prezentată oferta completă, cu celelalte servicii puse la dispoziţie. Majoritatea celorlalte servicii sunt puţin sau deloc profitabile, reprezentând o necesitate în direcţia asigurării nivelului general de confort pe tot parcursul şederii clientului sau un criteriu necesar de acordare a unei categorii de încadrare anume.

Serviciul de cazare vizează prin conţinutul său, conturarea condiţiilor şi confortului pentru adăpostirea şi odihna călătorului. Volumul, structura şi calitatea serviciului de cazare, depind în primul rând de existenţa unei baze tehnico–materiale adecvate: hoteluri, moteluri, case de odihnă, cabane, popasuri turistice etc. Serviciile de cazare, prin volumul şi calitatea lor, influenţează nu numai dezvoltarea de ansamblu a hotelăriei, ci şi eficienţa acestui domeniu. Prin interesul exercitat, serviciile structurilor de cazare, creează cadrul unei mai bune valorificări şi comercializări ale produsului hotelier.

Studiind literatura de specialitate, în ceea ce priveşte comercializarea produsului hotelier, am decis să includ în această lucrare 5 capitole: comportamentul personalului cu specificarea regulilor de comportament ale acestuia în general, precum şi în cadrul vânzării interne; metodele de stabilire a preţurilor şi tarifelor, în special a celor de cazare; serviciul marketing–vânzări şi activităţile acestuia (mijloace de comunicaţie, vânzarea, elaborarea fişierului clienţilor), şi în sfîrşit, comercializarea produsului hotelier în cadrul R. M.

1. Produsul hotelier. Caracteristici şi particularităţi

Mulţi autori consideră ideea "hotel" ca provenind de la latinescul "hospitalis", ceea ce înseamnă ospitalier. Din motivul existenţei acestei idei, astăzi există şi alte păreri. Unul din cele mai răspândite puncte de vedere este că cuvântul englez "hospitality" (ospitalitate) provine din franceza veche "hospice" (ospiciu), ceea ce înseamnă "azil". Una din cele mai vechi organizaţii de acest fel, este Hospice – de – Beaune din Burgundia, vestită ca ţi Hotel Dieu ("Casa Domnului"). Ea a fost fondată în anul 1443 ca spital de binefacere şi ca azil pentru săraci. Acest spital funcţionează şi în prezent.

În practica internaţională a gestiunii, păstrată până în prezent, cuvântul "hospitality", semnifică in primul rând sensul de "spital", ceea ce semnifică organizaţie militară – medicală pentru tratament staţionar.

Din punctul de vedere al unei gândiri înţelepte, despre o oarecare ospitalitate nici nu poate fi vorba, fără satisfacerea nevoilor primare ale omului – nevoi în alimentaţie, odihnă şi somn. În legătură cu aceasta, cea mai argumentată şi destul de logică, este următoarea definire a hotelului.