Delta Dunării

1. AMPLASAREA IN TERITORIU

Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o “parintele istoriei” Herodot, care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta. Pe langa acesta se mai numara: Polibiu, Straba, Planiu cel Batrin, Ptolomeu si altii.

Cuprinsa intre Dunare si Marea Neagra, aceasta provincie din partea de sud-est a Romaniei intruchipeaza o impresioninta cetate naturala strajuita de ape. Gasim aici litoralul Marii Negre, cu plajele si statiunile maritime, dar si tinutul lacustru in care regele fluviilor din Europa formeaza una dintre cele mai pitoresti delte din lume. Colonizata de corabierii si negustorii Eladei cu 750 de ani i.d.Ch., incorporata de romani, la inceputul primului veac al erei noastre, la provincia Moesia Inferior, Dobrogea poate fi considerata un vast muzeu al antichitatii greco-latine. Stapanita mai apoi de bizantani, provincia cadea, in 1418, sub ocupatia Imperiului Otoman si revenea intre tinuturile romanesti in 1878, dupa Razboiul de Independenta. Pentru amatorii de aventura intr-un spatiu in care natura aminteste de vremurile de inceput ale lumii si unde o uluitoare arca a lui Noe a reusit sa adune la sine popoare intregi de felurite vietuitoare, Dobrogea inseamna, in primul rind, Delta Dunarii.

Delta Dunarii este situata in SE Romaniei, in judetul Tulcea, in zona de varsare a Dunarii in Marea Neagra, fiind delimitata de malul marii si bratele Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Ea se gaseste in partea de nord-est a tinutului dintre Dunare si Mare, ocupand aproape jumatate din suprafata judetului Tulcea, avand forma literei grecesti A (delta) si fiind limitata la SV si S de podisul Dobrogei, la N, dincolo de bratul Chilia, de Campia Bugeacului, la E de Marea Neagra. Delta este traversata de paralela de 450 latitudine N si de meridianul de 290 longitudine E. Suprafata Deltei, in care este inclus si complexul lagunar Razim-Sinoe, este de 4340 kmp.

Din totalul suprafetei deltaice 82% din suprafata ai revine Romaniei, iar 12% Ucrainei. Mlastanile, lacurile, baltile si canalele ocupa 80% din suprafata Deltei. Suprafata sa creste inual cu 40 m, datorita celor circa 67 milioine tone de aluviuni depuse de fluviu.

Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta-Letea si Caraorman.

Dupa formarea acestui sistem de grinduri, care a inchis golful anitial, teritoriul Deltei a devenit un liman. Apoi, Delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. In prezent, Delta se afla intr-un proces de retragere.

Dunarea se desparte in cele trei brate astfel: prima bifurcatie se produce la V de Tulcea, la Patlageinca, despartindu-se spre N bratul Chilia (are lungimea cea mai mare de 120 km si debitul cel mai mare – cca 60% din volumul fluviului) iar la E de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara, in bratul Sulina si Sfantu Gheorghe.

Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs, in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea, cu sectoarele de bifurcare, in mai multe cursuri secundare, intre grinduri. Bratele secundare sunt : Tataru, Cernavoda, Babina. In prezent, la varsarea in mare se creaza o delta secundara care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80 m/an). Aceasta portiune a deltei secundare in formare nu este inclusa in teritoriul tarii noastre.

Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor,