Dezvoltare durabilă Comuna Băișoara

1. INTRODUCERE

1.1 Ce este dezvoltarea durabilă?

În 1992 (Summitul Mondial din Rio de Janeiro) liderii din majoritatea ţărilor lumii au recunoscut importanţa centrală a acţiunilor locale pentru atingerea dezideratelor dezvoltării durabile. Începând cu acel moment “Agenda 21” a devenit catalizatorul a numeroase proiecte şi iniţiative ce promovează dezvoltarea durabilă la nivel local. Agenda 21 are propriul mecanism de implementare prin strategiile de dezvoltare durabilă naţionale, regionale şi “Agenda 21 locală”.

Dezvoltarea durabilă înseamnă în primul rând asigurarea unei calităţi mai bune a vieţii pentru toţi, în prezent şi pentru generaţiile viitoare. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoaşterea faptului că economia, mediul şi bunăstarea socială sunt interdependente şi anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calităţii va influenţa negativ, mai repede sau mai târziu, dezvoltarea economică şi mai ales calitatea vieţii fiecăruia dintre noi. Dezvoltarea durabilă înseamnă şi asigurarea satisfacerii nevoilor de bază ale oamenilor: locuinţe, străzi sigure, oportunitatea de împlinire prin educaţie, informare, participare, sănătate, şi loc de muncă. Toate acestea necesită o economie robustă, sănătoasă capabilă să creeze mijloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, atât în prezent cât şi pentru viitor.

Pe scurt, dezvoltarea durabilă presupune:

• Un nou rol pentru autorităţile locale şi leaderii comunitari

• Promovarea bunăstării sociale şi economice a membrilor comunităţii şi a calităţii mediului în zonele de rezidenţă

• Implicarea şi consultarea localnicilor şi a formelor de organizare a acestora

• Dezvoltarea unei viziuni şi a unui plan pentru zonă împreună cu comunitatea locală

• Dezvoltarea şi oferirea serviciilor care îmbunătăţesc bunăstarea şi calitatea vieţii locuitorilor în zona de rezidenţă

Autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale, organizaţiile comunitare şi de afaceri au nevoie în acest moment de facilitatori comunitari care să fie capabili să creeze puntea de legătură dintre politicile guvernamentale de dezvoltare şi nevoile şi dorinţele comunităţilor locale.

1.2 De ce avem nevoie de dezvoltare durabilă şi cine e responsabil?

Pentru realizarea tuturor celor menţionate e nevoie de aportul fiecăruia dintre noi. Toţi suntem responsabili, fie că reprezentăm autorităţile, fie că suntem simpli cetăţeni, angajaţi sau mici întreprinzători, fie că suntem organizaţi în grupuri locale formale sau informale sau nu. Autorităţile locale, ca puncte nodale şi leaderi ai comunităţilor locale, au un rol extrem de important. Realizarea dezvoltării durabile trebuie să fie dezideratul oricărei administraţii moderne şi trebuie să se reflecte în pregătirea Strategiilor Locale de Dezvoltare Durabilă pentru a promova şi/sau îmbunătăţi bunăstarea socială şi economică şi calitatea mediului în zonele de rezidenţă şi astfel să contribuie la dezvoltarea durabilă a României per ansamblu.

Uniunea Europeană, organism spre care tinde şi România, acordă o importanţă majoră spaţiului rural, importanţă reflectată de politicile şi programele promovate de acest for. Unul din documentele ce stă la baza tuturor acestor politici şi programe este Programul de dezvoltare rurală al Uniunii Europene.

În acest cadru general îşi au originea şi programele de preaderare pentru ţările candidate. Schemele de finanţare cum sunt ISPA, PHARE dar mai ales SAPARD adresează toate problemele cu care se confruntă comunităţile rurale din ţările candidate, de la infrastructură până la educaţie, de la agricutură până la tradiţii.

Pentru a utiliza cu succes fondurile neramburabile ale UE comunităţile rurale din România trebuie să fie pregătite, iar un prim pas în acest proces de pregătire este formularea unor strategii de dezvoltare durabilă care să dea măsura nevoilor şi oportunităţilor pe care fiecare comunitate le are în parte.

Documentul de faţă este o asemenea încercare şi un început de drum la care au contribuit toţi cei care sunt interesaţi de prezentul dar mai ales de viitorul lor, atât cel individual cât şi cel comun.

1.3 De unde am pornit şi cine ne sprijină?

În comunităţi mai mici, cum sunt localităţile rurale, actul decizional este mai direct şi implicarea oamenilor poate fi mai eficientă. Totodată degradarea mediului în mediul rural a devenit foarte gravă în ultima perioadă. Comunităţile rurale au fost neglijate şi autorităţile locale nu pot face faţă problemelor de mediu apărute (invazia deşeurilor, devastarea valorilor naturale, impactul agriculturii asupra mediului).

Proiectul “Agenda rurală – o viziune de viitor" este implemetat de către Clubul Ecologic “Transilvania” Cluj-Napoca, cu sprijinul financiar al World Wide Fund for Nature, Austria, prin Programul Carpato-Dunărean, proiectul Carpathian Ecoregion Initiative.

2. PREZENTARE GENERALĂ

Băişoara (în maghiară Járabánya sau Kisbánya, în germană Kleingrub) este cea mai importantă staţiune din nord-estul Munţilor Apuseni. Comuna Băişoara este alcătuită din nouă sate.

Baisoara este cea mai importanta statiune din nord-estul Muntilor Apuseni. Prima mentionare documentara a satului Baisoara este din anul 1426.

Statiunea este situata la poalele de est ale Muntelui Mare din Muntii Apuseni, pe cursul mijlociu al raului Iara, la o distanta de aproximativ 50 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse intre 1200-1500 m. Muntele Baisorii este zona protejata mixta. Se pot practica diverse sporturi cu preponderenta cele montane, pentru practicarea carora exista in zona vaste posibilitati, in special, pentru drumetie, schi alpin, schi de tura, ciclism montan, parapanta.

Statiunea Muntele Baisorii detine si o partie de schi. Aceasta este dotata cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul dureaza aproximativ 5 luni pe an din decembrie pana in martie. Vara exista conditii prielnice pentru vanat si pescuit. Complexul turistic Baisoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare si spre Cheile Runcului.

Staţiunea Baisoara este situată la obârşia pârâului Gera (izvor al văii Ierţa), pe culmile ce pleacă spre est din vârful Buscat (1676 m), pe teritoriul comunei Băişoara (jud.Cluj), la 46 de grade şi 32 de minute latitudine nordică şi 23 de grade şi 19 minute longitudine estică, la o altitudine cuprinsă între 1200 şi 1400 m, hotelul fiind situat la 1345 m (şi nu la 1385, cum figurează în multe locuri, de fapt altitudinea vechii cabane). Priveliştea este largă, deschisă spre Câmpia Transilvaniei, Cheile Turzii şi spre zări mai depărtate, în condiţii de vizibilitate bună putându-se admira munţii Maramureşului, Ţibleş, Rodnei, Călimani şi Făgăraş iar uneori şi Carpaţii Păduroşi, Gutâiul, Suhardul, Gurghiul, Munţii Harghita, Ciucaşul. De pe vârfurile din apropierea staţiunii se văd pe cer senin şi Şureanul, Parângul şi Retezatul, iar în condiţii excepţionale, chiar Tatra Înaltă.

În staţiune se ajunge pe un drum modernizat, ce se desprinde din DJ 107M în Băişoara şi urcă 10 km pe valea Ierţa până în satul Muntele Băişorii, apoi încă 8 km până în staţiune. (Distanţă Cluj-Napoca - staţiune: 60 km). Din staţiune mai pleacă trei drumuri nemodernizate: unul coboară în valea Vadului, unul urcă până pe Vf.Muntele Mare (1826, al treilea ca înălţime din Apuseni) şi unul coboară în Muntele Băişorii pe pârâul Crinţului. Afluxul turistic este mare, în special iarna şi la sfârşit de săptămână. Accesul obişnuit se face dinspre Cluj-Napoca sau Turda cu automobilul sau cu autobuze până în satul Muntele Băişorii, apoi pe jos 45' sau cu ocazii. Iarna există autobuze până în staţiune.

Date geografice

Staţiunea este situată la poalele de est ale Muntelui Mare din Munţii Apuseni, pe cursul mijlociu al râului Iara, la o distanţă de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse între 1200-1500 m.

Date economice

• Zăcăminte de argint şi plumb.

• Trei cariere de dacit.

• Mori de apă (în prezent inactive).

Demografie

La 1 iulie 1998 avea 2.317 locuitori dintre care 1.229 de sex masculin şi 1.088 de sex femeiesc.

Numărul de locuitori ai comunei era în 2002 de 2.330 de persoane. Din punct de vedere confesional 96,43% erau ortodocşi, 0,12% romano-catolici, 1,5% greco-catolici, restul locuitorilor fiind de alte confesiuni. Populaţia comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: