Introducere 1. Schimbari in modul de utilizare a terenurilor la nivel global/Romania 2. Caracterizarea studiului de caz 3. Dinamica modului de utilizare a terenurilor pe perioade: a. Prezentarea generala b. Perioada 1990-2000 c. Perioada 2012-2018 d. Perioada 1990-2018 4.Discutii 5.Concluzii
Introducere Agricultura reprezinta o ramura de o importanta majora pentru economia nationala indeplinind functii multiple biologice si ecologice, sursa principala de aprovizionare cu produse agroalimentare, de protectie a mediului ambiant, un mod de viata, o traditie tehnica si culturala. In tara noastra, agricultura s-a practicat, sub forma culturii plantelor, din cele mai vechi timpuri caracterizandu-se prin mai multe sisteme de agricultura. Printre cele mai primitive tipuri de agricultura amintim agricultura in telina (destelenirea unui teren care se cultiva cativa ani dupa care era parasit), agricultura cu parloaga sau moina (terenul epuizat prin culturi repetate nu era parasit definitiv, reintrand in circuitul utilizarii agricole dupa un anumit interval de timp cuprins intre 5- 20 de ani); agricultura cu ogor (bazata pe cel mai simplu sistem de rotatie a culturilor, de circa 1- 2 ani); in secolul al XIX-lea s-a practicat agricultura extensiva (caracterizata prin extinderea foarte rapida a terenurilor agricole), iar din a doua jumatate a secolului al XX-lea s-a practicat agricultura intensiva. Pe masura dezvoltarii treptate a fortelor de productie, agricultura a inregistrat schimbari fundamentale in structura sociala, in ridicarea nivelului tehnic, in structura si repartitia categoriilor de utilizare a terenurilor si a culturilor agricole. Incepand cu anul 1990, in Romania a predominat agricultura de subzistenta, bazata pe autoconsum. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, si aparitia fondurilor nerambursabile pentru agricultura si dezvoltare rurala au creat treptat premisele dezvoltarii acestui sector, conturandu-se regiuni in sudul, sud-estul si vestul tarii, unde a inceput sa se practice o agricultura moderna si competitiva. 1. Schimbari in modul de utilizare a terenurilor la nivel global/Romania Europa este unul din continentele cele mai intensiv utilizate, cu cea mai mare proportie de terenuri (pana la 80%) folosite pentru asezari, sisteme de productie (inclusiv agricultura si silvicultura) si infrastructura. Planificarea si gestionarea folosirii terenurilor sunt esentiale pentru reconcilierea folosirii terenurilor cu preocuparile de mediu. Aceasta este o provocare care implica diverse niveluri de politici si diverse sectoare. Monitorizarea si mediatizarea consecintelor negative ale folosirii terenurilor asupra mediului, concomitent cu sustinerea productiei de resurse esentiale este o prioritate majora pentru factorii de decizie din intreaga lume. Romania este printre cel mai bine dotate tari europene in ceea ce priveste terenul agricol, solurile fertile din cernoziom si resursele de apa. Terenul agricol ocupa 62% din suprafata totala a Romaniei si aproximativ doua treimi din cele 13,3 milioane de hectare sunt considerate terenuri arabile cu inalta productivitate utilizate in principal pentru productia de porumb si grau. Insa productia agricola medie in Romania este cu 30-50% mai mica decat media UE, ceea ce indica o utilizare mai putin eficienta acestor factori de productie. Desi agricultura constituie in mod traditional motorul economiei din Romania, contributia acesteia la valoarea adaugata bruta (VAB) totala a scazut in ultimul deceniu cu peste 50%, in urma cresterii inregistrate de alte sectoare. Insa sectorul economic primar din Romania are inca o pondere de 6% din VAB, ceea ce plaseaza agricultura cu mult inaintea altor state membre UE cu o medie de 1,8%. Cu o productie agricola totala de 15,48 miliarde EUR in 2014, Romania se situeaza pe locul opt in Uniunea Europeana. Desi, in medie, productia agricola a statelor membre UE este compusa din productie agricola vegetala de 52% si 43% productie animaliera, Romania se situeaza pe locul intai in cadrul UE-28 cu 73% din productia agricola generala rezultata din productia agricola vegetala, desi in anul 2006 au ramas necultivate 4000 ha de teren arabil. Ingrasamintele chimice s-au folosit in cantitati mici, neavand efecte de acidifiere a solului. Folosirea gunoiului de grajd a avut efecte benefice in refacerea structurii solului si a microorganismelor. Anul 2006 a fost defavorabil productiei agricole din cauza cantitatilor mari de precipitatii scazute. Productivitatea in agricultura este strans legata de evenimentele climatice adverse, precum secetele sau inundatiile, fiind unul dintre sectoarele economiei cele mai afectate de schimbarile climatice. Anul agricol 2007 a fost considerat unul din cele mai uscate din agricultura romaneasca, cauzand una din cele mai scazute performante comparativ cu 2011; in 2011, recolta medie a fost de 1,5-3 ori mai mare decat in 2007. Inundatiile reprezinta o alta problema recurenta in agricultura romaneasca. Din 1980 pana in 2011, Romania a suferit pierderi anuale cauzate de vreme in valoare de 8.452 milioane dolari americani, adica 0,26% din PIB, dintre care 34% au fost legate de seceta. Evidentierea diferitelor procese si sau modificari in starea solului, se poate realiza numai printr-un procedeu unitar numit ,,sistem de monitoring". Acesta este definit printr-un set de situri in care starea actuala a solului este evaluata, caracterizata prin observatii, masuratori, determinari periodice ale diferitelor sale insusiri. Potrivit recomandarilor U.N.E.P. si ale Ordinului Ministerului Agriculturii nr. 111/1977, Romania a instituit, incepand din anul 1977, ,,Sistemul de monitoring al starii de calitate a solurilor agricole", ca parte integranta a Sistemului National al Calitatii Mediului Inconjurator. In perioada aniilor 1992 - 1999, a fost initiat un sistem imbunatatit de supraveghere a calitatii solurilor, atat pentru solurile agricole, cat si pentru cele forestiere, astfel au fost urmarite arealele cu soluri aflate in diferite stadii de degradare, urmarindu-se periodic evolutia acestora, urmatorul pas a fost reprezentat de identificarea cauzelor proceselor de degradare a invelisului edafic, ultimul pas a fost aprofundarea cercetarilor prin analize de detaliu ale proceselor daunatoare, stabilind sursele proceselor de poluare, prognozand evolutia proceselor si elaborerand masurile de remediere in acelasi timp urmarind efectele aplicarii lor. Astfel au fost analizate si monitorizate tipurile de sol, complexitatea lor dar si schimbarile acestora in timp precum si modul de utilizare a terenurilor.
http://primaria-adamclisi.ro Proiect cofinantat din Fondul European pentru Dezvoltare prin Programul Operational Asistenta Tehnica POAT - 2007- 2013, "Raport de prezentare sintetica a rezultatelor si constatarilor analizei sectoriale si a nivelului de referinta pentru sectoarele selectate", Noiembrie 2015 Mihail Dumitru, Alexandrina Manea, Constantin Ciobanu, Sorina Dumitru, Nicoleta Vrinceanu, Irina Calciu, Veronica Tanase, Mihaela Preda, Ion Risnoveanu, Victoria Mocanu, Marius Efttene, "Monitoringul starii de calitate a solurilor din Romania", Editura Sitech, Craiova, 2011
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
