Industria ospitalității în Județul Teleorman

1. Definirea conceptului de ospitalitate

Indiferent de cultura la care apelăm pentru a desluşi sensul cuvântului „ospitalitate”această noţiune trezeşte în fiecare din noi gânduri şi sentimente diferite, în funcţie depoziţia pe care o ocupăm faţă de această sferă de activităţi, de rolul pe care ni-l asumăm,de receptor sau de furnizor de asemenea servicii.

Ospitalitatea este extrem de importantă atât pentru client cât şi pentru întreprinzător.Fiecare client se aşteaptă şi merită să primească un tratament ospitalier. Furnizarea de ospitalitate conform nevoilor şi dorinţelor clienţilor implică nu numai o atitudine pozitivă ci şi o zonă mai largă de servicii diferenţiate care să facă sejurul clientului plăcut.

Receptorii ospitalităţii percep această sferă de servicii sub forma primirilor prietenoase însoţite de mâncare şi băutură bună şi de o atmosferă familială. Pentru mulţi oameni,faţada, aspectul sau chiar localizarea determină prima impresie, care rămâne şi care estecea mai importantă. Industria hotelieră, mai mult decât oricare alta, este orientată puterniccătre oameni. Ceea ce creează acea impresie durabilă clienţilor este eficacitatea, eficienţa şi ospitalitatea oamenilor care, prin atitudinea şi amabilitatea lor, îi determină subconsţient să revină. Industria ospitalităţii, pentru majoritatea oamenilor, este formată numai din hoteluri şi restaurante.

Pornind însă de la sensul original al noţiunii de ospitalitate,industria ospitalităţii poate fi definită, în sens larg, ca o serie de activităţi comerciale care asigură cazarea şi/sau servicii de alimentaţie persoanelor care sunt departe de casă, indiferent dacă pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp.

Bazele acestei activităţi au fost puse în Europa, în Evul Mediu, de către mănăstirile care funcţionau ca şi „case de oaspeţi” pentru peleriniicreştini. Ulterior, activitatea s-a extins prin înfiinţarea hanurilor pentru călători, localizate de-a lungul principalelor artere de circulaţie. Dezvoltarea hanurilor şi hotelurilor apare astfel strict legată de dezvoltarea călătoriilor şi vacanţelor. Evoluţia tehnologiilor în domeniul transportului a permis accesul unei mase largi de consumatori de călătorii de plăcere sau de afaceri, generând o nevoie acută de capacităţi de cazare şi de servire a mesei pentru persoanele aflate în călătorie.Este general acceptat faptul că ospitalitatea, ca atribut al bunelor maniere, reprezintă un obiectiv primordial al turismului.

2.Conţinutul industriei ospitalităţii

Cazarea turistică alături de serviciile de alimentaţie sunt elementele componente ale industriei hoteliere,industrie care are ca domeniu de referinţă totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile de cazare, generate de primirea, sejurul şi plecarea călătorului.Serviciul de cazare vizează, prin conţinutul său, crearea condiţiilor şi confortului pentru dăpostirea şi odihna călătorului.Ca rezultat al industriei hoteliere, serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, decurgând din exploatarea capacităţilor de cazare, fiind alcătuit dintr-un grupaj de prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului în unităţile de cazare.

Capacităţile de cazare cuprind totalitatea formelor de cazare (hoteluri, moteluri,hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, în vederea asigurării unui sejur cât maiatractiv, oferă turiştilor condiţii optime de adăpostire (înnoptare).Dezvoltarea şi calitatea serviciului de cazare sunt dependente de existenţa unei baze tehnico-materiale de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, case de odihnă, cabane, popasuri turistice etc.) adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să ofere turisţilor condiţiioptime şi să îndeplinească, după caz, şi alte funcţii. Totodată, serviciul de cazare este influenţat de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare, de nivelul de calificare alucrătorilor, modul de organizare a muncii în unităţile hoteliere.

Industria hotelieră, considerată în cele mai multe ţări ca o activitate distinctă a economiei, are ca domeniu de referinţă totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile decazare în legătură cu primirea, sejurul şi plecarea călătorului.Conţinutul industriei hotelierea evoluat paralel cu dezvoltarea capacităţilor de cazare şi implicarea lor în activitateaturistică, îmbogăţindu-se cu noi funcţii şi forme de prestaţii. La început, existenţa hotelului,unitate reprezentativă pentru capacităţile de cazare şi suport material al industriei hoteliere,a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât cele turistice, cele mai multe dintre dotările de această natură fiind amplasate de-a lungul drumurilor sau în centrele urbane, dotările erau mai modeste, iar funcţiile relativ simple. Pe măsura intensificării circulaţiei turistice, a consacrării turismului şi transformării lui într-un fenomen de masă, acrescut numărul unităţilor destinate găzduirii oaspeţilor temporari, fiind preferate pentruamplasare zonele din afara oraşelor,zone turistice.

Astfel, dacă dezvoltarea industriei hoteliere este strict legată de circulaţia turistică, şi dezvoltareaturismului este condiţionată de existenţa unor spaţii de cazare, de nivelul de echipare, decalitatea si varietatea prestaţiilor oferite. Oricât de atractiv ar fi un obiectiv turistic, înabsenţa unor amenajări destinate odihnei şi agrementului, prezenţa turiştilor în zonarespectivă rămâne la stadiul de deziderat.

Industria hotelieră, responsabilă pentru realizarea acestor condiţii prin crearea de noi capacităţi de cazare şi modernizarea celor existente, apare, astfel, ca principală promotoare a dezvoltării turismului, a stimulăriicirculaţiei turistice şi, în special, a sporirii duratei sejurului.

Alături de serviciile de transport, alimentaţie şi agrement, serviciul de cazare hotelieră reprezintă, una dintre prestaţiile de bază solicitate de turist pe durata călătoriei sale. În condiţiile diversificării şi integrării obiectivelor de cazare, serviciul hotelier nu se mailimitează la cazarea propriu-zisă, ci este completat de o serie de prestaţii suplimentare fiind, în fapt, rezultatul unei varietăţi de activităţi. Varietatea lor este dependentă de condiţiile pe care le oferă baza tehnico-materială sub aspectul tipului de construcţie,categorie de confort, gradul de dotare etc.