Integrarea în Uniunea Europeană a Sectorului Invizibil

1.1. Definiţie

Într-o economie de piaţă distingem o serie de prestaţii internaţionale de servicii.

În general, ele au un caracter nematerial şi se referă la: asigurari, vânzarea de know-how industrial altor ţări, tranzitarea mărfurilor pe teritoriul naţional, telecomunicaţii internaţionale, închirieri de bunuri, prestări de servicii turistice, schimburi valutare, comisioane bancare, dobânzi, târguri si expoziţii internaţionale, publicitate etc.

Aceste genuri de servicii pot fi reunite sub noţiunea de comerţ invizibil.

Denumirea a fost introdusă în vocabularul economic pentru a distinge schimburile internaţionale de servicii de comerţul cu bunuri materiale.

În timp ce exportul şi importul cu bunuri materiale pot fi sesizate vizual şi certificate la punctele vamale pe unde bunurile respective intră şi ies din ţară, exportul şi importul de servicii nu trec neapărat prin punctele de frontieră, ele fiind în bună parte “invizibile” din punct de vedere material.

În prezent, în ţările cu o economie de piaţă dezvoltată, exportul invizibil manifestă tendinţa de a creşte într-un ritm superior exportului de bunuri materiale, ocupând o pondere tot mai mare în totalul schimburilor.

Introducere

Serviciile au devenit un sector important al economiei mondiale, în continuă creştere, înglobând cea mai mare parte a producţiei şi forţei de muncă în majoritatea ţărilor industrializate. aproximativ 70% din producţia agregată totală provenind din ţările OCDE (vezi Glosar, pag. 94) este generată de activităţile de servicii, care absorb într-o proporţie asemănătoare forţa de muncă activă. Situaţia este similară şi în cazul ţărilor membre UE-15.

De asemenea, transformările majore în ce priveşte structura sectorială a economiilor ţărilor est-europene, corelate cu creşterea semnificativă a PIB, a numărului de locuri de muncă, precum şi cu intensificarea comerţului internaţional au determinat o evoluţie semnificativă a sectorului de servicii şi în aceste ţări, persistând, totuşi, diferenţele faţă de ţările dezvoltate, precum şi între diversele ţări în tranziţie, în ce priveşte rolul şi performanţele sectorului de servicii.

Capitolul de faţă tratează sectorul serviciilor din perspectivă statistică, pentru a examina importanţa acestuia în ţările UE-15, precum şi evoluţia acestuia în ţările central şi est europene membre UE, şi în unele ţări sud-est europene, recente membre UE sau aflate încă în poziţia de state candidate.

Cu toate că, spre sfârşitul anilor ’90, institutele naţionale şi internaţionale de statistică au început colectarea de date cu privire la sectorul de servicii, ca urmare a creşterii importanţei economice a acestuia, informaţiile de natură statistică disponibile la nivel european nu reflectă în mod corespunzător poziţia dominantă a serviciilor în economie sau interdependenţele între sectorul serviciilor şi celelalte sectoare ale economiei.

Există câteva motive ale persistenţei acestor deficienţe:

-serviciile sunt dificil de analizat şi măsurat, în special ca urmare a caracterului lor intangibil;