Investiții străine în vederea dezvoltării turismului rural în România

Capitolul 1

GENERALITATI ALE TURISMULUI RURAL

Turismul rural, ca parte integranta a întregului angrenaj al turismului, implica o activitate turistica. Mediul înconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate în receptarea de beneficii si costuri.

Turismul rural este expresia orientarii unei parti însemnate din turistii contemporani catre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astazi natura devine pretext de reflectie, pentru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit, pentru o viata noua.

Datorita resurselor sale naturale si antropice deosebit de bogate, diversificate si echilibrat repartizate în teritoriu, tara noastra prezinta o mare disponibilitate pentru turismul rural. Prin tot ce poseda (munti, dealuri împadurite si întinse câmpii, litoralul Marii negre, Delta Dunarii, numeroase monumente istorice si culturale de vocatie universala, artizanatul si ospitalitatea specifica etc), România poate satisface gusturile si preferintele celor mai exigenti turisti români si straini.

Prin continutul sau, turismul rural se interfereaza, în mare masura, cu alte forme de turism cu care se completeaza si se stimuleaza reciproc. Avem în vedere în special turismul cultural, turismul cinegetic si de pescuit, turismul legat de Delta Dunarii.

Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, în masura în care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, în sfârsit, cea a autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de îmbunatatire calitativa a turismului, atât în timp, cât si în spatiu.

Dezvoltarea acestuia trebuie sa se faca gradat, fara sa provoace vreun impact. Trebuie sa se bazeze pe utilizarea sustinuta a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe integrarea populatiei locale si pe o dezvoltare planificata si controlata care sa nu duca la aparitia unui fenomen de masa, care sa aiba un impact scazut si sa fie sustinuta.

În turismul rural, numarul întreprinderilor complementare se reduce, întrucât transportul se realizeaza, de regula, cu mijloace proprii, cazarea se face într-o singura structura de primire turistica (pensiune sau ferma agroturistica), masa se serveste în incinta unitatii de cazare, prin specificul formei de turism etc. Serviciile turistice se ofera consumatorului fie direct, fie prin intermediari, care au un rol important nu numai în distributie, ci si în decizia de cumparare a consumatorului, în turismul rural, rolul intermediarilor creste întrucât prestatorii sunt, de regula, firme de dimensiuni mici, lipsite de putere proprie de distributie. Din aceasta cauza, decizia consumatorului de produse turistice rurale este direct dependenta de imaginea oferita de intermediari (canale de distributie) în legatura cu calitatea serviciilor turistice rurale, acestia fiind considerati experti de catre consumatori.

În prezent, turismul românesc trece printr-o profunda criza, determinata, între altele, de unele restructurari insuficient elaborate si ineficient aplicate, precum si de retragerea statului din politica turistica. Desi avem resure turistice deosebite, circulatia turistica este din 1995 în scadere, iar indicatorii economici de rezultate, asa cum s-a mentionat, sunt nesemnificativi. În acest context si ritmul extinderii turismului rural în tara noastra a ramas lent în raport cu alte tari europene.

Capitolul 2

STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL

Experienta tarilor care practica un turism eficient demonstreaza ca punerea în valoare a potentialului turistic valoros de care se dispune nu se produce automat, ci depinde direct de capacitatea investitionala si manageriala a agentilor din acest sector, de strategia generala a statului în domeniul turismului.

Principalele domenii de interventie:

- Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe;

- Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice;

- Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.