Capitolul 1. Prezentarea destinatiei2 1.1Prezentare Generală 1.2Motivaţii despre alegerea destinaţiei Capitolul 2. Analiza pietei 6 2.1 Identificarea pieţei 2.1.1 Tipuri de piaţa 2.1.2 Starea cererii 2.1.3 Dimensiunile pieţei 2.1.4 Perspectivele de dezvoltare 2.1.5 Concurenţa 2.2 Segmentarea pieţei 2.3 Piaţa ţintă 2.4 Factori care influenţează comportamentul consumatorului Capitolul 3. Produsul turistic 13 3.1 Descrierea detaliata, atribute si componente Capitolul 4. Politica de pret 21 4.1 Factori care influenteaza pretul 4.2 Strategia de pret 4.3 Niveluol pretului Capitolul 5. Politica de promovare 23 5.1 Reclama/ marketing direct 5.2 Promovarea vanzarilor 5.3 Relatii publice Bibliografie 25
Capitolul 1
1.1Prezentare generală a judeţului Neamţ
Învecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele Iaşi şi Vaslui la est, Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului).
Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc. Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.
Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.
Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.
Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.
Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice.
Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de 38,60C (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,20C (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.
Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău - Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).
Arii protejate în judeţul Neamţ
- 10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.);
- rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-Neamţ);
- 5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);
- parcuri dendrologice cu arbori seculari;
- 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;
- 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).
Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha.
Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare)
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
