Marketing turistic - Pensiunea Vatra Cărțișoarei

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI “TRANSFAGARASAN”

1.1 PREZENTAREA COMUNEI CASTISOARA

1.1.1. ASEZARE:

Comuna Cârţişoara este situata la sud-estul judetului Sibiu , in mijlocul tarii Oltului, la poalele muntiilor : Arpasel, Balea, Valea Doamnei si Laita. La Est se invecineaza cu satul Arpaşul de Sus , aparţinător comunei Arpaşul de Jos , la Vest cu hotarul satului Scorei, apartinator comunei Porumbacu de Jos, la Sud cu judetul Argeş , iar la Nord cu hotarul comunei Cârţa Teritoriul comunei are suprafata de 8.576 ha In forma alungita pe directia Nord-Sud , fiind traversata pe axul longitudinal de apa cristalina a raului Bâlea si de soseaua Transfagarasan ( DN 7c). Populatia comunei in prezent este de 1241 locuitori Daca facem o evaluare a evolutiei comunei pe o perioada mai lunga de timp , se constata de la an la an o descrestere destul de pronuntata Daca in anul 1939 populatia comunei era de 2080 suflete (adresa nr. 1429 / 12.11.1939) astazi avem cu mult mai putine suflete Factorii care au determinat scaderea in timp a populatiei au fost conjucturile economice specifîce perioadelor respective Departarea comunei fata de capitala judetului Sibiu este de 52 km , de centrul de polarizare Avrig 22 km , iar fata de orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica Cea mai apropiata statie CFR este halta Cârţa ,situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 km pe calea de hotar Cârţişoara- Cârţa) La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara — Arpasul de Jos Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus. Baza economica a comunei o formeaza agricultura

1.1.2. DATE GENERALE:

Comuna Cirtisoara este situata pe ambele maluri ale raului Balea (paraul Cirtisoara ) in lungime de 23 km , ce izvoraste din Lacul Balea si are afluenti Paraul Valea Doamnei si Laita ce izvoraste de sub Vr. Negoiu-2536m , sub denumirea de paraul Cirtisoara , care se varsa in raul Olt.

Pana in anul 1968 comuna a fost compusa din doua sate surori Streza si Oprea Cirtisoara. Asezarea de pe malul drept al raului Balea se numea Streza, iar cea de pe malul stang Oprea In urma noii reorganizari teritorial -administrative ambele s-au contopit intr-unul singur cu numele de Cirtisoara.

In unele acte din prima parte a sec.al XIII - lea se amiteste de doua asezari cu numele Cirta , ambele locuite de romani Este vorba de comuna Cirta situata pe malul stang al raului Olt si de Cirtisoara In anul 1932 Cirtisoara apare sub denumirea de Cirta romaneasca (Kerch Olachorum) spre a se deosebi de Cirta de pe malul stang al Oltului , ce a fost colonizata cu sasi adusi din Flandra

Atat Streza cat si Oprea Cirtisoara in trecut faceau parte din zestrea fostei Manastiri cisterciene din Cirta Locuitorii satelor in majoritatea lor erau iobagi, dar darzi, pastrandu-si cu sfintenie obiceiurile, credinta si graiul strabun

In anul 1391 Mircea cel Batran a construit o manastire ortodoxa langa comuna Cirtisoara.

In actul de danie a lui Radu cel Frumos din 17 mai 1473 , domn al Tarii Romanesti , doneaza unor slujbasi de-ai lui o serie de sate din Tara Fagarasului, printre care e amintita si Cirtisoara.

In luna octombrie a anului 1599 ,in aceasta comuna ,Mihai Viteazu a facut un penultim popas inainte de inceperea bataliei de la Selimbar

Pana in anul 1848 satele Streza si Oprea Cirtisoara au facut parte din domeniul familiei nobiliare Teleki Dupa desfintarea iobagiei stapanirea asupra acestor sate a incetat.

Documentar comuna este atestata din sec.al XIII- lea ( Anuarul Institutului de istorie din Cluj-Napoca - 1964 , pag.317).

In comuna avem doua biserici monumente istorice , construite in primele doua decenii ale sec.al XlX-lea Sunt monumete istorice cu nr.2710 si 2711 , pentru pictura in fresca executata de fratii Grecu din Sasauj , cei care au zugravit o sumedenie de biserici in tara Oltului.

Ambele biserici sunt construite in stil romantic in forma de nava , impartite in trei parti: pronaos , naos si altar Turnul cu cate duoa clopote se afla in partea de vest si face corp comun cu biserica

La poalele padurii pe locul numit "Gura Secii" a existat pana in anul 1761 o manastire de calugari , ce a fost arsa din ordinul dat de catre generalul Bucow, cu ocazia fortarii ortodoxilor de-a trece la catolicism. Astazi pe acelasi loc se inalta o frumoasa manastire de maici.

Exista deasemeni in comuna o biserica Romano-Catolica si o biserica reformata, ambele trecute in patrimoniul Bisericii Ortodoxe in baza art.37 a legii cultelor din anul 1948. Biserica reformata se afla in ingrijirea cultului Adventist si este bine intretinuta. Biserica Romana- Catolica se afla intr-o stare de degradare avansata , intrucat ortodoxii abia cu mare greutate pot intretine lacasurile lor In legatura cu acest lacas de cult , am solicitat fostilor proprietari de a se prezenta spre a li se retroceda biserica.

Pana in anul 1947 in comuna a functionat o banca pupulara, societate pe actiuni , care a luat fiinta in anul 1905 cu un capital social de 20.000 de koroane

Banca a fost prospera si a contribuit la bunastarea actionarilor si a tuturor locuitorilor comunei In prezent noul primar al comunei Sari Paulian are in programul sau reinfiintarea bancii "Cirtisoreana" asa cum avea numele la data infiintarii

Dupa desfiintarea iobagiei in Cirtisoara a luat fiinta Ocolul Silvic ce a administrat padurile fostei familii nobiliare Teleki si in general toate padurile proprietate de stat de la comuna Porumbacu de Sus pana la Zarnesti.

Sediul ocolului silvic a fost construit in jurul anului 1900 pe locul unde in trecut exista castelul familiei nobiliare In prezent in aceasta cladire se afla primaria comunei , in mijlocul unei gradini cu o suprafata de 10.000 mp In planul de lucrari al actualului consiliu local se afla si renovarea cladirii si amenajarea gradinei spre a i se reda farmecul si frumusetea de odinioara.

In comuna au fost scoli confesionale inca de pe timpul mitropolitului Andrei Saguna , scoli ce functionau pe langa bisericile ortodoxe. Aceste scoli erau intretinute cu mari cheltuieli de catre locuitorii comunei In comuna a functionat doua scoli confesionate in localurile parohiale. Intre 1866- 1880 ca invatatori in aceste scoli au fost : Pavel Monea absolvent a trei clase gimnaziale , Titu Banciu si Matei Folea