Parcul National Retezat

Extras din proiect Cum descarc?

Proprietarii au populat lacul Zanoaga si Raul Mare cu pastrav inca inainte de infiintarea Parcului. Practica popularii unor lacuri alpine si a unor cursuri de apa cu pastrav a fost continuata si de administratorii terenurilor de vanatoare dupa 1948, respectiv ocoloalele silvice. La inceputul secolulul XX exista tendinta de a reduce efectivele de ovine, de cca 30.000 exemplare anual, care pasunau in zona alpina. Pasunatul cu ovine era interzis in zona lacurilor, incercandu-se astfel sa se protejeze zonele preferate de capra neagra
Tot la inceputul secolului se experimenteza pentru prima oara pasunatul cu vite mari, incepand cu pasunea Slavei.
Pe suprafata declarata Parc National pasunatul a fost permis doar "pentru vitele cornute si caii proprietarilor acelor teritorii, cu excluderea totala a oilor si excluzand orice introducere cu chirie a vitelor apartinand altor comune decat cele de la poalele Retezatului, improprietarite in Retezat, ori altor persoane, decat proprietarilor actuali", asa cum se arata in Procesul verbal de constituire a Parcului.
In perioada 1986 - 1990 pasunile alpine sunt administrate de ocoalele silvice. In aceasta perioada se elaboreaza amenajamentele silvo-pastorale, in baza carora se reglementeaza pasunatul.
Dupa 1990 pasunile sunt preluate din nou de consiliile locale, iar pe majoritatea pasunilor nu au mai fost respectate prevederile amenajamentelor silvo-pastorale. Pasunile se subinchiriau de catre administratorii lor altora decat proprietarii de drept. Administratorii pasunilor nu aveau posibilitatea de a exercita un control eficient al activitatilor de pasunat, ceea ce a dus adesea la suprapasunat.
La inceputul secolului pe Valea Lapusnicului Mare s-au efectuat exploatari de masa lemnoasa, bustenii fiind evacuati prin plutarit.
Gospodarirea padurilor aflate in afara zonei incluse in 1935 in Parcul National, dar care dupa 1990 au fost incluse in suprafata Parcului, s-a facut in conformitate cu normele silvice in vigoare in perioada respectiva.
Turismul s-a practicat in Masivul Retezat inca din anii 30, dupa cum o dovedeste si harta elaborata de Touring-Clubul Romaniei in anul 1936, pe care este figurata Casa Pietrele, aflata in proprietatea Clubului si avand rol de cabana turistica.
Pentru Retezat sunt descrise 60 de asociatii vegetale de cormofite cuprinse in 10 clase de vegetatie, fapt care dovedeste inca o data marea diversitate floristica a Retezatului. Se pot intalni cele mai variate asociatii de la Pino-Quercetum moehringietosum pendulae din regiunile joase ale PNR la Oreochloo-Juncetum trifidi a carei cenoze populeaza pe suprafete restranse varfurile, crestele si versantii puternic inclinati din etajul alpin. Deosebit de importanta din punct de vedere floristic este zona calcaroasa a Retezatului Mic cu un mare numar de plante rare si/sau endemice cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni si multe altele. Zona este foarte vulnerabila la impactul pasunatului.
Pajistile din regiunea alpina constituie o zona de importanta aparte, aici regasindu-se majoritatea speciilor din flora alpina, printre acestea fiind diferite specii de Gentiana/Gentianella, Potentilla, Pulsatilla precum si floarea de colt (Leontopodium alpinum) si altele.
Alte zone de interes deosebit sunt cele de limita intre zona stancoasa si pajistile alpine, in care se intalnesc rododendronul (Rhododendron kotschii) si jneapanul (Pinus mugo). Jneapanul (specie protejata in Romania) are o distributie mare pe pantele abrupte ale Retezatului, contribuind la sustinerea grohotisului. Zambrul (Pinus cembra), specie rara de arbori, apare in grupe mai mari si mai compacte decat in alte masive. 
Cea mai mare amenintare pentru flora Parcului National Retezat o reprezinta pasunatul cu ovine, peste capacitatea de suport a pasunilor. Speciile caracteristice pajistilor naturale sunt inlocuite treptat, in special ca urmare a suprapasunatului, cu specii adventive, respectiv de specii mai putin sensibile (ex. Nardus stricta). 
Localnicii colecteaza flori de Rhododendron, muguri de jneapan, flori de colt, diferite specii de ciuperci, etc. 
Turistii culeg diferite specii de plante in functie de sezon. 
In zonele tampon ale Parcului se desfasoara exploatari forestiere, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. 
Un potential pericol pentru flora Retezatului Mic il constituie modernizarea drumului de acces spre Herculane (DN 66A), mai ales prin facilitarea dezvoltarii in aceasta zona a turismului motorizat, daca sistemul de supraveghere/control al modului in care se desfasoara turismul nu va fi bine fundamentat si aplicat in teren.


Fisiere in arhiva (1):

  • Parcul National Retezat.pptx

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!