Piața turistică a Austriei

CAP I: ELEMENTE DE CADRU GENERAL

Austria sau in germană: Republik Österreich, este o ţară fără ieşire la mare cu aproximativ 8.3 milioane de oameni situata în Europa Centrală.

Şeful statului este preşedintele, care este ales la fiecare 6 ani prin votul poporului. Preşedintele desemnează cancelarul, în mod normal liderul celui mai mare partid din parlament din urma alegerilor. Parlamentul austriac este format din două camere, Bundesrat (consiliul federal), ce consistă în 64 de reprezentanţi ai statelor, în funcţie de populaţie, şi Nationalrat (consiliul naţional), care are 183 membri aleşi prin vot direct. Dar cea mia mare putere in stat o are cancelarul, aceasta poziti fiind ocupata actual de cancelarul federal Wolfgang Schüssel.

Teritoriul Austriei are 83,872 kilometri pătraţi şi este influenţată de o climă temperat-aplina Terenul din Austria este unul muntos din cauza prezenţei Alpilor; numai 32% din teritoriul ţării este sub 500 de metri (1640 m), iar cel mai înalt punct este de 3797 metri, cu o altitudine medie de 910 m. In general lanturile majore de munti merg intr-o directie de est-vest si sunt separate unele de altele prin vai inguste. Lanturile muntoase din nord sunt Alpii Tirolului de Nord si Alpii Salzburgului.Printre cele centrale se numara Mtii.Hoche Tauern,care au cel mai inalt varf din tara Grossglockner (3.797 m.) unde se afla si ghetarul Pasterze unul din cei mari din Europa.In sud se afla Alpii Otzal.Zillertaler ,Alpii Carnic si Mtii.Karawanken.Dintre trecatorile cele mai importante sunt Brenner si Semmering

Suprafata ocupata de campii este f.mica.Campia este doar in zona Vienei,numita Bazinul Dunarii.Principalul curs de apa este Dunarea care intra in Austria la Passau,apoi trece prin Linz,Viena la Bratislava pe granita slovaca.Afluentii austriaci ai Dunarii sunt Inn,Traun Enns si Ybbs.In sud,rauri importante sunt Mur si Murz.Sistemul hidrografic al acestei tari include numeroase lacuri,printre care si Bodensee,formand granita de vest cu Liechtenstein si Elvetia si Lacul Neusiedler in Burgenland aproape de Ungaria.Acest la c este situat la 115 m. altitudine(cel mai jos).

Este situata în Europa Centrală. Se învecinează cu Germania şi Republica Cehă în nord, Slovacia şi Ungaria la est, Slovenia şi Italia în sud, şi Elveţia şi Liechtenstein la vest.

Austria are o populatie de aproximativ 8.3 milioane de oameni.

Austriecii sunt un popor germanic, dar in Austria locuiesc si alte etnii: croati, unguri, sloveni, cehi si, in numar mic, italieni, sarbi si chiar romani. O treime din locuitori traieste in cinci mari orase: Viena, Graz, Linz, Salzburg si Innsbruck, iar o cincime la Viena. Un flux de refugiati dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial le-a crescut numarul.67% din populatie locuieste la sate,iar un sfert din populatie locuieste in marile orase:Viena, Linz ,Salzburg, Graz, Innsbruck

Viena este capitala Austriei. Oraşul este situat în extremitatea răsăriteană a acestei republici federale, în landul (regiunea autonomă) Viena, şi este traversată de Dunăre. Regiunea autonomă Viena este, cu cei aproape două milioane de locuitori ai săi, ce reprezintă un sfert din populaţia totală a Austriei, al zecelea oraş ca mărime din cadrul Uniunii Europene.

Populat de 1,68 milioane de locuitori, Viena este un important centru politic internaţional (datorită neutralităţii postbelice a Austriei şi situării în partea centrală a Europei), unde îşi au sediul organizaţii de primă mărime, ca: Organizaţia Naţiunilor Unite(ONU), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi alte diverse agenţii, între care: Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Această agenţie îşi are sediul, alături de cel al ONU, într-unul dintre complexele aşa-numitului centru UNO-city, aproape de Dunăre. Oraşul a fost secole de-a rândul capitală imperială şi reşedinţă a familiei regale de Habsburg, ceea ce a dus la dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai importante centre culturale şi politice ale Europei. Cotat fiind drept al patrulea oraş pe plan mondial, cu o populaţie pe atunci de două milioane de locuitori, Viena era depăşită doar de Londra, New York şi Paris. La sfârşitul primului război mondial capitala Austriei a pierdut un sfert din populaţia sa. La propunerea Republicii Austria, centrul vechi al oraşului Viena precum şi castelul Schönbrunn, mărturii vii ale domniei familiei imperiale de Habsburg, au fost trecute de UNESCO pe lista monumentelor patrimoniului mondial.

Dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai mari şi importante oraşe ale Europei Centrale, Viena o datorează, între altele, poziţiei sale geografice favorabile. Oraşul se află între culmile nord-vestice ale Alpilor, în zona bazinelor vieneze. Oraşul istoric a fost ridicat numai în partea de sud a Dunării, astăzi însă el se întinde pe ambele maluri. Viena a luat naştere la intersecţia dintre direcţia vest-est (Dunărea) cu cea din nord-sud. Dunărea formează aici mai multe braţe, care cuprind numeroase insule fluviale.

După căderea Cortinei de fier în 1989 s-au reluat relaţiile economice şi de tranzit dintre ţările din nordul şi cele din estul Austriei. Apropierea geografică de „blocul de est” de odinioară s-a făcut din nou remarcată. Viena se află la o distanţă de doar 60 km de capitala Slovaciei, Bratislava, ceea ce este un caz unic în Europa (făcând abstracţie de cazul Vatican-Roma). Începând cu 21 decembrie 2007, odată cu extinderea spaţiului Schengen ce a vizat printre altele şi ţările învecinate Austriei Cehia, Slovacia şi Ungaria, graniţele Austriei au devenit libere, permiţând pentru prima dată din 1918 să fie trecute oricând şi pe oriunde fără control.

Viena este datorită suprafeţei sale de numai 414,65 km² cel mai mic land al Austriei şi totodată singurul land care nu se învecinează pe nici una din graniţele sale cu o altă ţară. Întrucât este regiune autonomă, cu statut special, în cadrul republicii federale din care face parte, Viena dispune de suprafeţe construite şi de o infrastructură mult extinse în raport cu suprafaţa sa. 11,3% din suprafaţă este alocată construcţiilor, 11,1% reprezintă suprafaţa ocupată de reţelele de circulaţie, altele decât cele pe şine, care acoperă la rândul lor 2,2% din suprafaţa totală a landului.