Cuprins
- Cap.I – Pozitie geografica, limite
- 1.1 Pozitia geografica limite
- 1.2 Incadrare din punct de vedere turistic , cultural si istoric
- Cap 2 – Potentialul turistic natural
- 2.1. Potentialul turistic al reliefului
- 2.2 Obiective turistice hidrografice
- 2.3 Potentialul turistic al clime
- 2.4 Flora si fauna, caracteristici zonale
- 2.5 Rezervatii naturale si monumente ale naturii
- Cap 3 – Potentialul turistic antropic
- 3.1 Asezarile umnane
- 3.2 Edificii religioase
- 3.4 Obiective culturale si istorice
- 3.5 Edificii economice cu functie turistica
- 3.6 Monumente si busturi
- 3.7 Activitati umane cu functie artistica , manifestari culturale, obiective etnografice
- Cap 4 – Infrastructura
- 4.1 Unitati de cazare si alimentatie publica
- 4.2 Infracstructura privind transportul local
- 4.3 Trasee turistice in zona, circulatia turistica
- 4.4 Baze de agrement si cura
- Cap 5 – Tipuri si forme de turism
- Cap 6 – Propuneri si concluzii
Extras din proiect
Cap 1 – Pozitie geogeafica, limite
Judeţul Constanţa cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din România. Prin localizarea geografică, climă, relief, vestigii arheologice, rezervaţii naturale, bază de cazare, agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere, teritoriul judeţului oferă o gamă largă de activităţi turistice.
1.1 Pozitie geografica, limite
Judeţul este situat în extremitatea SE a României. La Nord este despărţit de judeţul Tulcea printr-o linie convenţională, ce şerpuieşte între Dunăre şi Marea Neagră străbătând Podişul Casimcea şi Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica şi Sinoe).
La Sud este mărginit de frontiera de stat româno-bulgară ce traversează Podişul Dobrogei de Sud între Ostrov (la vest) şi Vama Veche (la est).
La Vest – fluviul Dunărea desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila, curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei.
La Est - între Gura Portiţa şi localitatea Vama Veche, podişul dobrogean, este scăldat de apele Mării Negre. De la linia ţărmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se întinde zona apelor teritoriale româneşti stabilite conform convenţiilor internaţionale.
1.2 Incadrare din punct de vedere turistic, cultural si istoric
Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai importante ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării, ceea ce este reflectat şi de indicatorii referitori la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare.
Peisajul lacustru deosebit de pitoresc fac din această regiune o comoară inestimabilă din punct de vedere geologic, istoric şi botanic (572 specii identificate).Judeţul Constanţa este judeţul cel mai urbanizat din România, populaţia care locuieşte în oraşe numără 506.458 de locuitori, populaţia totală fiind 715.151 locuitori. De asemenea, judeţul Constanţa se află împreună cu judeţul Timiş pe primul loc între judeţe în ceea ce priveşte contribuţia la PIB-ul României, respectiv 17,4 miliarde lei fiecare. Judeţul este situat în extremitatea SE a României.
Constanta, vechea cetate greacă Tomis, posedă o istorie impresionantă, sărbătorind de curând 2500 ani de existentă şi 2250 ani de atestare documentară. Totuşi, cele mai vechi urme de convietuire umană în această zonă datează încă din epoca paleoliticului. Metropola antică a Pontului Euxin s-a afirmat de-a lungul secolelor în strânsă legătură cu istoria românilor, cu interesele lor comerciale şi spirituale, ca o placă turnantă şi ca o punte de confluentă a civilizatiilor, Constanta reprezentând din totdeauna un nod important de comunicare între Orient şi Occident. Prima perioadă de înflorire a Constantei coincide cu înfiintarea celor dintâi colonii greceşti pe tărmul vestic al Pontului Euxin. Urmează perioada stăpânirii romane, când vechea cetate Tomis, ca de altfel întreaga provincie Scythia Minor (Dobrogea de astăzi), capătă o importantăstrategică deosebită şi cunoaşte o dezvoltare economică şi culturală fără precedent. O dată cu scindarea şi mai apoi decăderea imperiului roman, viata înfloritoare a Tomisului va fi grav perturbată, localitatea perpetuând în anonimat aproape un mileniu şi jumătate. Oraşul revine însăla viată şi îşi redezvăluie potentialul unic de care dispune în secolul al XIX-lea, după obtinerea independentei de stat a României şi restabilirea autoritătii statului român asupra Dobrogei. Istoria modernă atestă o dezvoltare constantă şi chiar accelerată a Constantei, în prezent Constanta fiind al doilea centru urban al României ca importantă, cel mai mare port la Marea Neagră şi al patrulea ca mărime din Europa.
În domeniul artei şi culturii, Constanta beneficiază de un bogat patrimoniu şi de o infrastructură culturală bine dezvoltată. Viata culturală este sprijinită de teatre şi institutii muzicale (printre care Teatrul Dramatic din Constanta, Teatrul Fantasio, Baletul Oleg Danovski), muzee, biblioteci publice, cinematografe şi grădini de vară. Din punct de vedere cultural, o caracteristică importantă a judetului Constanta este imbinarea dintre vechi şi nou, dintre traditie şi modernitate. Această complementaritate confera judetului un plus de farmec şi creează turiştilor posibilitatea de a cunoaşte şi întelege istoria şi traditia locurilor pe care le vizitează.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Potentialul Turistic al Judetului Constanta si Tipuri de Turism Practicate in Judetul Constanta.docx