Prezentarea Grupului Hotelier Hilton Worldwide

Analiza site-ului

Capitolul I: Scurt istoric

Hilton Hotels Corporation este lider în industria ospitalităţii care deţine, manageriază şi francizează peste 2000 de hoteluri în jurul lumii. Ramura internaţională a companiei, Hotelurile Conrad au locaţii ca: Australia, Anglia, Irlanda, Belgia, Turcia, Hong Kong şi Singapore. Deşi a fost vândut, lanţul a fost în mare parte a istoriei sale condus de membrii familiei Hilton din 1919, când fondatorul Conrad Hilton a cumpărat primul hotel. Spre sfârşitul anilor 1940, Hilton deţinea un lanţ ce oferea servicii hoteliere de calitate superioară întoata lumea.

În 1960 Hilton a vândut operaţiunile internaţionale şi s-a concentrat pe contractele de management şi franciză. Apoi s-a orientat spre ceea ce urma să devină o sursă primară de venit: hotelurile-cazinou. Hilton-ul s-a extins în domeniul jocurilor de noroc în 1971, până în 1989 jocurile de noroc aduceau 44% din veniturile companiei.

În 1996 Barron Hilton a legat managementul de zi cu zi al lanţului de Stephen F. Bollenbach. Spunând fraza: companiile mari fac lucruri mari, Stephen F. Bollenbach a revitalizat compania cu acţiuni îndrăzneţe. A denumit operaţiunile cu jocuri de noroc ale companiei Park Place Entertainment Corporation în 1998. Un an mai târziu a condus achiziţia de 3,7 mld. de dolari a Promus Hotel Corporation din care au rezultat brandurile Doubletree, Embassy Suites, Hampton Inn, Homewood Suites şi Harrison Conference Centers.

Originile de la începutul secolului XX

Conrad Nicholson Hilton s-a născut în San Antonio, New Mexico, fiind al doilea din opt copii. Înainte sa împlinească 18, Conrad a lucrat ca vânzător, funcţionar, bellboy şi pianist. Până la vârsta de 25 de ani a lucrat în domeniul bancar şi în politică. În 1919, după moartea tatălui său, Hilton a părăsit armata şi a plecat în Texas. Vroia să profite de nebunia petrolului cumpărând o mică bancă. Însa a găsit prețurile băncilor imposibile şi hotelurile aşa de pline încât nu a găsit loc sa doarmă. Când un proprietar din Cisco, Texas s-a plâns ca ar dori să-şi vândă hotelul pentru a intra în industria petrolieră, Hilton a făcut o afacere, astfel Hotelul Mobley din Cisco a devenit primul său hotel.

Ocuparea hotelului era de 100% şi astfel Conrad şi partenerul său L.M.Drown şi-au închiriat propriile camere şi au dormit pe scaunele din birou. De asemenea au transformat o mare parte din spaţiul public al hotelului în camere de oaspeţi. Utilizarea şi transformarea spaţiilor neutilizate a devenit o sigla pentru lanţul Hilton. Când The Mobley a devenit o afacere stabilă, Hilton a mai cumpărat doua proprietăţi în Texas în 1920: Melba în Fort Worth şi Waldorf în Dallas. În 1925 Conrad a construit primul hotel care să-i poarte numele în Dallas.

În 1929 Hilton şi-a consolidat proprietăţile în Hilton Hotels Incorporated, chiar în timpul prăbuşirii bursei. El Paso Hilton a fost terminat în noiembrie 1930 şi deschis cu o fanfară. Un an mai târziu, Hilton deţinea opt hoteluri şi avea datorii de mai mult de jumătate de milion de dolari, când un tânăr bellboy i-a oferit 300$, economiile de o viaţă, ca Hilton să-şi poată hrăni familia.

Era problematică a lanţului Hilton

În 1931 familia Moody din Galveston, Texas căreia Hilton îi datora 300.000$, a preluat posesia hotelurilor. Apoi l-au angajat pe Hilton să managerieze atât hotelurile proprii cât şi pe ale lor, sub numele National Hotel Company. Nouă luni mai târziu, în 1932 Hilton şi fam. Moody au decis separarea, însa în niciun caz paşnic. S-au judecat până în 1937, când Hilton a redevenit proprietarul a cinci din cele opt hoteluri şi şi-a onorat toate datoriile.

În 1938 Hilton a cumpărat primul hotel în afara Texasului, Sir Francis Drake din San Francisco, pe care l-a vândut doi ani mai târziu cu 500.000$ profit cu care a cumpărat Hotelul Stevens din Chicago, cel mai mare hotel din lume la vremea respectivă.

Deşi SUA a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial, Hilton a achiziţionat trei noi proprietăţi, una în Los Angeles şi doua în New York: Roosevelt şi Plaza. Se pregătea pentru Waldorf-Astoria, a cărui poză o decupase dint-un ziar şi o purta cu el de la deschidere, 1931.

Extinderea după război

În 1945, Hilton a călătorit la Chicago pentru a finaliza cumpărarea hotelului Stevens, iniţiată în 1940, sfârşind prin achiziţionarea hotelul Palmer House de asemenea. În mai 1946 s-a format Hilton Hotels Corporation. A făcut istorie prin faptul ca a fost prima companie hotelieră care avea acţiunile listate la Bursa din New York. Conrad N. Hilton era preşedintele şi cel mai mare acționar.

În ciuda reputaţiei sale, Waldorf-Astoria nu era un hotel profitabil. În timp ce negocierile pentru închirierea hotelului aveau loc, Hilton i-a îngrijorat pe membrii consiliului cu interesul său pentru hotelurile internaţionale aflate într-un climat incert după război şi instabile pentru afacerile internaţionale. Totuşi Conrad şi-a urmărit visurile şi a realizat Caribe Hilton în San Juan, Puerto Rico. O înţelegere a fost făcută pentru crearea unei ramuri subsidiare - Hilton Hotels International – pentru care Hilton a creat un consiliu separat. În 1949 a cumpărat Waldorf-Astoria. Care a realizat profit de 1 milion $ în primul an sub managementul său. Primul Hilton european a fost deschis în Madrid 1953.

Cea mai mare fuziune hotelieră din industrie a avut loc în 1954 când Hilton Hotels a cumpărat Compania Hotelieră Statler pentru 111 milioane $. Lanţul Statler cuprindea opt hoteluri, cu încă două în construcţie. Statler era cunoscut pentru frumoasele proprietăţi şi solida reputaţie. Lanţul era să fie vândut unei firme imobiliare din New York, când Hilton a vorbit cu văduva lui Statler, iar aceasta a fost de acord să-i vândă, pentru a păstra hotelurile în "the hands of hotel people". Câştigurile pe acţiune s-au dublat între 1953 şi 1955, în mare parte datorită acestei achiziţii. În 1955 alte hoteluri s-au deschis peste hotare, în Turcia şi de asemenea Continental Hilton din Mexico City. În 1964 Hilton International a devenit companie publică.