Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Statiunii Vatra Dornei

Extras din proiect Cum descarc?

Prin potentialul sau, atat natural cat si antropic, statiunea Vatra Dornei, respectiv depresiunea Dornelor, se impune atat pe plan national cat si international, aflandu-se in acelasi timp printre principalele zone turistice ale Romaniei. 
Vatra Dornei este una dintre cele mai mari localitati cu caracter turistic din Nordul Moldovei atat prin faptul ca este o statiune balneoclimaterica cat si a potentialului sportiv si de agrement. Municipiul Vatra Dornei s-a dezvoltat in timp, primind ulterior numele de oras statiune datorita turismului practicat aici. 
Ca o recunoastere a standardului statiunii in ceea ce priveste potentialul turistic si de agrement, a eforturilor depuse de autoritati si agentii economici din zona, Guvernul Romaniei a hotarat prin HG 177/1999 ca Vatra Dornei sa fie atestata ca Statiune Turistica de Interes National.
Bazinul Dornelor are o suprafata de 222,194 km2 reprezentand 0,63% din suprafata Carpatilor Orientali si 0,093% din suprafata tarii. In limitele acestei zone sunt cuprinse 10 comune cu 49 de sate si doua centre urbane reprezentate de orasul Brosteni si municipiul Vatra Dornei, localitati care din punct de vedere administrativ fac parte din judetul Suceava.
SCURT ISTORIC
Primele izvoare scrise despre localitatea Vatra Dornei dateaza din 14 mai 1600. Intre istoricii mai vechi, numai Dimitrie Cantemir a fost preocupat de existenta acestor locuri, (subiectul fiind tratat mai pe larg in lucrarea "Descriptio Moldaviae"), pe care le aseaza intr-o categorie cu cele din Vrancea . 
O istorie a acestei zone bazata pe documente scrise nu exista, singurele informatii, incomplete si ele, apartin unor lucrari ca: "Monografia Moldovei" tiparita in 1889 de George de Catargi, Eduard Fischer si Ladislau Zurkowschi sau in "Topografia Bucovinei" de dr. Daniel Vermea. Mai exista de asemenea "Istoricul ocolului Campulungului" tiparit in 1960 de Teodor Balan.
In "Monografia Moldovei" precum si in "Topografia Bucovinei" se sustine ca in aceste parti, pe la inceputul secolului al XII-lea (pe la 1120), ar fi fost o mica republica romaneasca independenta, ca parte constitutiva a Ocolului Campulungului. Cu circa 200 de ani mai tarziu (1352) a devenit dependenta de noul principat al Moldovei intemeiat de Dragos Voda, populatia acestui teritoriu sporind cu emigranti veniti din Ardeal.
O data intrat sub stapanire austriaca in 1775, documentele vorbesc despre suferintele la care stapanirea austriaca a supus aceste asezari. O parte a localitatilor dornene au intrat sub ocupatie habzburgica: Vatra Dornei, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor, Iacobeni, Ciocanesti, pe cand alte localitati au ramas in teritoriul Moldovei: Dorna Arini, Saru Dornei. Locuitorii au luptat aproape un secol pentru recunoasterea privilegiilor.
Astfel, la sfarsitul acestui secol se fac pentru prima data valorificari in scopuri terapeutice ale apelor minerale. In 1788, R. Haquet face cunoscute analizele apelor minerale de la Sarul Dornei si Vatra Dornei. Recunoasterea oficiala a importantei izvoarelor minerale se datoreaza studiilor din 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch, ce a propus un proiect de amenajare al bailor, ce a fost aprobat prin Decretul administratiei la 17 ianuarie 1881. O noua etapa in dezvoltarea statiunii balneare s-a inregistrat in anul 1895. La aceasta data geologul Stur a intreprins un studiu geologic al terenului la baza caruia a stat proiectul de dezvoltare al statiunii dupa 1895. Tot in acest an se face analiza turbei de la Poiana Stampei, urmand a fi date in folosinta primele instalatii pentru aplicarea tratamentului cu namol (la moda pentru vremea respectiva.
Toate aceste amenajari au facut ca numarul turistilor sa creasca, asemenea si cererea turistica. Numarul persoanelor au crescut de la 400 in 1880 la 587 in 1896, pentru ca in 1905 sa se inregistreze un numar de 2144 persoane.
In perioada 1896-1897, principalele obiective turistice ale statiunii balneoclimaterice Vatra Dornei erau: Cazinoul balnear Vatra Dornei, Palatul Comunal, Palatul National, Izvorul "Ioan", Izvorul Ferdinand si Izvorul "Sentinela", Gara mare si Gara Bai, Biserica catolica si Templul evreiesc. Activitatea turistica a fost impulsionata si de ritmul de construire a cailor de comunicatie, incepand mai ales din a doua parte a secolului al XVIII-lea, care a legat zonele turistice montane cu marile centre urbane limitrofe Carpatilor (construirea in 1780 a soselei Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Poiana Stampei - Pasul Tihuta - Bistrita).
Perioada razboaielor mondiale a influentat dezvoltarea activitatii turistice in majoritatea statiunilor, multe din acestea suferind grave deteriorari. Dupa razboi, Vatra Dornei a cunoscut o perioada de inflorire. Imediat dupa 1950 Vatra Dornei a intrat in exploatare la intreaga sa capacitate si pana in 1989 a continuat sa se dezvolte in toate planurile: medical, de agrement, de odihna s.a.
In martie 1999, localitatea Vatra Dornei a devenit oras - statiune turistica de interes national, iar pe 7 iulie 2000 a fost declarat municipiu.
Turismul dornean a continuat sa se dezvolte si dupa 1990, astazi turismul devenind componenta de baza a dezvoltarii localitatii, iar Vatra Dornei supranumita si "Perla Bucovinei " capata rezonanta nu numai pe plan national, dar si international.


Fisiere in arhiva (1):

  • Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Statiunii Vatra Dornei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!