Program turistic internațional în Islanda

1.Alegerea tipului de program turistic:

Programul turistic propus este un circuit în Islanda după cum urmează: Durata programului turistic este de 9 zile și 8 nopți. Cazarea se face în hoteluri de 3 stele din diferite orașe, incluzând micul dejun-bufet suedez.

1.1. Denumirea programului turistic

Programul se va numi "Vizita în Islanda, țara focului și a gheții" și va prezenta țara și obiectivele turistice pe care turiștii le pot vizita, evidențiind astfel istoria, cultura și frumusețea peisajelor.Am ales acest nume pentru că Islanda este o țară a paradoxurilor și a contrastelor: alături de ghețari se găsesc izvoare termale și gheizere țâșnitoare , vulcani și formațiuni de lavă impresionante dar și munții maiestuoși, cascade uimitoare, fiorduri pitorești și țărmuri extrem de romantice.

1.2 Țara în care se desfășoara programul turistic:

Islanda este o țară insulară denumită astfel de un colonist care, după o iarna neobișnuit de grea și rece, a văzut țărmul acoperit de gheață.(Iceland= Tărâmul Gheții)

Dar Islanda nu are o climă atât de rece precum alte țări aflate la aceeași latitudine. Curentul Golfului încălzeâștte coastele Islandei. Islanda este de asemenea pe tărâmul Soarelui de la Miezul Nopții. În iunie soarele strălucește aproape 24 ore, în timp ce în decembrie este noapte tot timpul.

Pe scurt despre Islanda

Capitala: Reykjavik.

Limba oficiala: Islandeza.

Denumirea oficiala: Lydveldid (Republica Islanda).

Constitutia: Republica din 1944 (Presedinte din 01.08.1996 Olafur Ragnar GRIMSSON).

Populatia: estimata in 1998 la 270.000 locuitori, densitate 2 persoane/kilometru patrat, distributie: 91% urbana, 9% rurala.

Guvernul: primul ministru (din 30.04.1991) David ODDSSON, parlamentul (Althing) cu 63 de membri alesi pe termen de 4 ani (partidul majoritar este Partidul Independentei cu 21 de membri). Toti cetatenii islandezi care au implinit 18 ani pot vota.

Suprafata: 103.000 km patrati. Cea mai mare distanta: de la est la vest 483 km, de la nord la sud: 306 km.

Lungimea coastei: 2.000 km.

Altitudinea maxima: Hvannadalshnukur, 2.119 m deasupra nivelului marii, minima: nivelul marii.

Moneda: coroana daneza (1 euro = 7,45 krona, aprilie 2011)

Produse de baza: agricultura - fan pentru animale, oi. Pescuitul - cod, hering, macrou. Produse industriale - aluminiu, ciment, imbracaminte, echipament electric, fertilizatori, produse semipreparate, tiparirea si legatoria de carti.

Climă

Majoritatea Islandei este un mare podiș, dar de-a lungul țărmului găsim câmpie. Teritoriul acesta de câmpie este singura zonă în care se poate locui. Pământul este acoperit de iarbă aici, iar oamenii pot crește animale și pot cultiva chiar plante. O parte din Curentul Golfului trece pe langa țărmul de sud si de vest al Islandei, încălzind câmpiile și păstrând porturile fără gheață tot timpul anului. Verile sunt blânde iar iernile sunt răcoroase. În Reykjavik temperaturile medii sunt 11 grade Celsius în iulie și - 1 grad Celsius în ianuarie.

Podișul din interiorul Islandei are un teren dur, situandu-se la aproximativ 762 metri deasupra nivelului marii. O falie se afla exact sub Islanda facand din aceasta un taram violent al minunilor naturii, incluzand vulcani, izvoare termale, geysere, ghetari. Cutremurele sunt chiar frecvente aici. Mai mult de 200 de vulcani au erupt in Islanda imprastiind lava si roci in tot podisul. Unii vulcani sunt inca activi, inclusiv faimosul vulcan Hekla, care a erupt in 1980 si 1981. Exista vulcani activi chiar si sub mare pe langa coastele Islandei. Unul a erupt in 1963, la sud de Islanda, formand o noua insula numita Surtsey. In 1973 un vulcan de pe insula Heimaey inactiv de mai mult de 5000 de ani a erupt aruncand cenusa vulcanica peste singurul oras al insulei, Vestmannaeyjar. Cei 5.300 de locuitori ai orasului au fost nevoiti sa-si paraseasca in toiul noptii casele.

Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer.

A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar, Vatnaj"kull, situat in sud-est, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri si Osafj"rdur. Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn situat in sud-vest.