Slănic Moldova

Cap I: Prezentarea generala a localitatii

SLANIC MOLDOVA

Aparitia si dezvoltarea localitatii Slanic Moldova s-a datorat unor factori genetici favorabili care au individualizat evolutia acesteia si in principal resursele naturale si asezarea geografica. Asezarea, s-a dezvoltat datorita descoperirii in anul 1801, a unui izvor cu apa minerala de catre Serdarul Mihalache Spiridon

Incepand cu anul 1808, 12 familii de tarani de la Ocnele de sare se stabilesc in orasul Slanic Moldova. In anul 1825, numarul familiilor creste la 27,acestea urmand sa ingrijeasca izvoarele tamaduitoare. Se intensifica popularea Vaii Slanicului si se intemeiaza satul Cerdac si Satul Nou (Ciresoaia).

Supranumita si "Perla Moldovei", statiunea Slanic Moldova este amplasata in partea de sud-vest a judetului Bacau, la o altitudine de 530 m pe versantul estic al Carpatilor Rasariteni, respectiv muntii Nemira. Orasul este situat la 46°17’ latitudine nordicã, 26°37’ longitudine esticã. Prin parametrii sai climatici (aerul pur, bogat in aerosoli, rasini, ioni negativi de oxigen), datorita circulatiei maselor de aer ozonat si aerosoli aromati de padure, statiunea beneficiaza de un climat relaxant si tonifiant, de crutare, sedativ-stimulativ.

Slanic Moldova este una din cele 12 statiuni balneoclimaterice de importanta nationala, izvoarele sale minerale fiind medaliate in repetate randuri la concursuri

internationale.

Localitatea Slănic Moldova, oraş balneo-climateric, cel mai important din Moldova

este aşezată în partea de sud-vest a judeţului Bacău, într-o mică depresiune îngustă, pe flancurile estice ale munţilor Nemira, ce fac parte din lanţul Trotuş - Oituz. Orasul Slanic Moldova este dezvoltat in lungul paraului cu acelasi nume pe o lungime de 12 km, impreuna cu localitatile Cerdac si Ciresoaia, in defileul format de acest parau in muntii Oituzului.

1.1. Cadrul natural

Teritoriul administrativ al orasului Slãnic Moldova este amplasat pe flancurile estice ale muntilor Nemira, ce face parte din lantul Trotus-Oituz. Pârâul Slãnic a tãiat o vale strâmtã, în lungul cãreia se desfãsoarã o alternantã de bazine depresionare unde sunt amplasate zonele populate. Culmile din jurul orasului prezintã înãltimi cuprinse între 800-1000 m la nord de statiune se ridicã cu pante puternice muntele Pufu (936 m).

Zona Ceschesului ce se lasã spre valea Dofteanei, înspre nord-vest, este o culme ce duce spre muntele Sandru Mare (1639 m) si Nemira (1648 m). Pe partea stângã a vãii Slãnicului, de la Vf. Pufu, se întinde coama Cheschesului (810 m), un plan neted ce duce prin douã trepte tot la muntele Sandru Mare. Aceste masive muntoase, împãdurite, închid statiunea prezentând pante deosebit de ridicate.Valea Slanicului este despartita prin culmi muntoase la nord de valea Dofteanei si la sud de valea Oituzului, iar in vecinatatea varsarii paraului Slanic in raul Trotus se afla culmea Magura, punct important de atractie turistica.