Studiu de amenajare - Peștera Padina

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 53 în total
Cuvinte : 19209
Mărime: 411.62KB (arhivat)
Publicat de: Codin Boca
Puncte necesare: 10

Extras din proiect

CAPITOLUL 1.

1.1. Localizare geografica cadru administrativ teritorial

Judetul Dâmbovita face parte din regiunea de dezvoltare Sud cu o suprafata de 34453 km2, (judetul Dâmbovita având o suprafata 4054 km2) reprezentând 14,5% din suprafata tarii, ocupa locul 3 ca marime în cadrul celor 8 regiuni.

Regiunea Sud este formata din 7 judete si dupa cum indica si numele, este situata în partea de sud a României; are în componenta 2575 localitati din care 48 de municipii si orase (locul 2 în cadrul regiunilor), 509 de comune (locul 1 în cadrul regiunilor) si 2018 sate (locul 3 în cadrul regiunilor) – la 31 decembrie 2004.

Cinci judete din cadrul regiunii – Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Prahova si Dâmbovita – au legatura directa cu capitala tarii Bucuresti.

Judetul Dâmbovita

Harta judetului Dâmbovita

Relieful este variat, îmbinâdu-se armonios trei forme, de la nord la sud, diferenta de nivel fiind de 2.400 m (de la 2.505 m la vf. Omu, în Bucegi, la 120-125 m în Câmpia Titu): munte (la nord se întâlneste cununa de roci cristaline si conglomerate calcaroase a Muntilor Bucegi si Leaota, accesibila pe valea Ialomitei si Dâmbovitei), deal (zona corespunde subcarpatilor Munteniei-Ialomitei si Piemontului Candesti, din Piemontul Getic), câmpie (are caracteristicile unei subcoline înalte, ce ocupa jumatate din judet – Câmpia Româna, luncile largindu-se la iesirea din câmpie)

Unitatile administrative ale judetului sunt – doua municipii, cinci orase, 81 de comune si 361 de sate.

Judetele vecine sunt Brasov, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Teleorman si Arges.

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru cele doua zone de mare interes turistic Pestera si Padina din Platoul Bucegi este determinata de intentia realizarii unor structuri turistice de primire diversificate, în corelare cu formele de turism practicate în Muntii Bucegi.

Asezate in partea de nord a judetului Dambovita interventiile de mai mica si/sau de mai mare amploare, de tip integrat, functie de permisivitatile admise in fiecare, zona vor avea o influenta deosebita din punct de vedere urbanistic in zona montana a judetului Dambovita si in judetele limitrofe : Prahova, Brasov si Arges.

Prin Planul Urbanistic General al Comunei Moroeni avizat si aprobat conform legii s-a delimitat o zona de interes deosebit in cadrul teritoriului sau administrativ pentru dezvoltarea activitatilor turistice in regim de vara si de iarna si a sporturilor montane astfel:

1.Suprafata totala a zonei propuse pentru introducere in intravilan in statiunea Pestera este de 24,80 ha , din care 9,0 ha sunt destinate structurilor de primire turistice, din care 4,65 ha pentru hoteluri si 4,35 ha pentru vile si pensiuni ; 7,0 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori ; zona verde amenajata ocupa 2,65 ha , din care plantatiile cu rol ambiental si de protectie ocupa 1,10 ha ; zona cailor de comunicatie ocupa 2,60 ha din intreaga suprafata ;

Suprafata de teren ocupata in exteriorul statiunii Pestera pentru dezvoltarea domeniului schiabil este de 115,10ha

2.Suprafata totala a zonei propuse pentru introducere in intravilan in statiunea Padina este de 135,50 ha , din care 43,00 ha sunt destinate structurilor de primire turistice, din care 12,35 ha pentru hoteluri si 30,65 ha pentru vile si pensiuni ; 22,80 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori ; zona rezervata Centrului National pentru Pregatire Olimpica (trambuline sarituri, complex biatlon, schi – fond, schi role este de 8,80 ha ; structurile destinate agrementului ocupa 3,10 ha, din care zona verde pentru agrement este de 0,60 ha ; elementele de cadru natural si amenajat ocupa 26,95 ha ; pentru sectorul social – gospodaresc comun celor doua statiuni s-au rezervat 6,60 ha ;caile de comunicatie rutiere si pietonale, inclusiv parcajele publice ocupa 17,10 ha ;

Suprafata de teren ocupata in exteriorul statiunii Padina pentru dezvoltarea domeniului schiabil este de 154,00 ha, din care partiile de schi alpin ocupa 132,50 ha si instalatiile teleferice care le vor deservi 21,50 ha.

1.2. Prezentarea amenajarilor din Planul de Urbanism Zonal(PUZ)

Realizarea unei statiuni turistice cu profil montan in partea superioara a vaii Ialomita, in zona Pestera-Padina, constituie o mare provocare pentru cei care intreprind aceasta actiune, in special pentru organele Administratiei Publice Locale ale judetului Dambovita.

Situata la circa 1.600 m altitudine, intr-o zona cu peisaj alpin generos, pe un spatiu inca nepoluat, dar deschis de multa vreme turismului mai putin organizat, ea ofera oportunitati deosebite unei asemenea dezvoltari.

Proiectul de dezvoltare propus prin PUZ, intitulat “Statiunea turistica Montana Pestera – Padina”, avand ca beneficiar Consiliul Judetean Dambovita, este deosebit de ambitios si realizarea lui poate genera un centru important de atractie pentru iubitorii sporturilor montane si nu numai.

Preview document

Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 1
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 2
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 3
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 4
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 5
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 6
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 7
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 8
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 9
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 10
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 11
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 12
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 13
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 14
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 15
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 16
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 17
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 18
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 19
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 20
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 21
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 22
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 23
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 24
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 25
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 26
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 27
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 28
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 29
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 30
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 31
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 32
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 33
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 34
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 35
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 36
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 37
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 38
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 39
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 40
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 41
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 42
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 43
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 44
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 45
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 46
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 47
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 48
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 49
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 50
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 51
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 52
Studiu de amenajare - Peștera Padina - Pagina 53

Conținut arhivă zip

  • Studiu de Amenajare - Pestera Padina.pdf

Alții au mai descărcat și

Modernizarea, dezvoltarea și relansarea turistică a stațiunii montane - Lacul Roșu

Odata cu formarea sa, în 1837, Lacu Rosu a devenit o atractie turistica importanta pentru aceasta arie montana, formând împreuna cu Cheile...

Amenajarea turistică a zonei Lacului Fundata

Introducere Turismul reprezintă un fenomen economico social propriu civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii. Prin conţinutul şi...

Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București

Introducere Imi aduc aminte de pe vremea cand eram licean si inca novice, ca am avut ocazia sa imi petrec vacantele in cateva ţări dezvoltate din...

Analiza Nivelului de Dezvoltare a Turismului Rural în România

ROLUL TURISMULUI RURAL PENTRU DEZVOLTAREA TURISTICA A ROMÂNIEI Urmarindu-se unele interdependente între parte si întreg, în lucrare se prezinta...

Pensiune Turism

I.Argument Turismul este o ramura extrem de importanta in economia unei tari. În România turismul aduce majoritatea Produsului Intern Brut. În...

Turismul în Județul Dâmbovița și perspectivă de dezvoltare

Introducere Turismul a devenit in zilele noastre o ramura importanta a economiilor naţionale şi mondiale. Multe ţari privesc turismul ca o sursa...

Potențialul turistic al zonei Orăștie

1. Asezare geografica Orastie situata în Sud -Vestul Transilvaniei, în centrul culoarului Orastie, la sud de râul Mures si la marginea de vest a...

Strategia de Dezvoltare a Turismului în Municipiul Cluj-Napoca

1. Prezentarea turistica a municipiului Cluj-Napoca 1.1. Scurt istoric al municipiului Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca are o mostenire...

Ai nevoie de altceva?