Tehnologia organizării serviciilor turistice în România

Cuprins proiect Cum descarc?

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE TURISM 2
1.1. ABORDARILE ACTUALE ALE NOTIUNILOR FUNDAMENTALE DIN TURISM 3
1.2. LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIE 6
1.2.1. ROLUL ECONOMIC AL TURISMULUI 7
1.2.2. ROLUL SOCIAL AL TURISMULUI 8
1.2.3. ROLUL CULTURAL-EDUCATIV 8
1.2.4. ROLUL POLITIC 8
1.3. INDICATORII CIRCULATIEI TURISTICE 8
1.4. FACTORII DE INFLUENTA AI ACTIVITATII DE TURISM 9
CAPITOLUL II ORGANIZAREA ACTIVITATII IN TURISM 13
2.1 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE RESPONSABILE IN DOMENIUL TURISMULUI 13
2.2 ATRIBUTIILE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE IN DOMENIUL TURISMULUI 17
2.3 CONSILIUL CONSULTATIV IN TURISM SI COMITETUL INTERMINISTERIAL PENTRU TURISM 21
2.4 PATRIMONIUL TURISTIC 21
CAPITOLUL III SERVICIILE TURISTICE 24
3.1 TURISMUL -  ACTIVITATE SPECIFICA DE SERVICII 24
3.2 PARTICULARITATILE SERVICIULUI TURISTIC 26
3.3 STRUCTURA SERVICIILOR TURISTICE 29
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI DE TRATAMENT BALNEAR DIN ROMANIA SLANIC MOLDOVA 39
4.1 INTRODUCERE 39
4.2 AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI 40
4.3 AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNILOR BALNEARE 41
4.4 STATIUNEA SLANIC MOLDOVA 42
BIBLIOGRAFIE 44
CUPRINS
CAPITOLUL 1 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE TURISM 1
1.1. ABORDARILE ACTUALE ALE NOTIUNILOR FUNDAMENTALE DIN TURISM 1
1.2. LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIE 4
1.2.1. ROLUL ECONOMIC AL TURISMULUI 5
1.2.2. ROLUL SOCIAL AL TURISMULUI 6
1.2.3. ROLUL CULTURAL-EDUCATIV 6
1.2.4. ROLUL POLITIC 6
1.3. INDICATORII CIRCULATIEI TURISTICE 6
1.4. FACTORII DE INFLUENTA AI ACTIVITATII DE TURISM 8
CAPITOLUL 2 12
ORGANIZAREA ACTIVITATII IN TURISM 12
2.1 ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE AUTORITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE RESPONSABILE IN DOMENIUL TURISMULUI 12
2.2 ATRIBUTIILE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE IN DOMENIUL TURISMULUI 15
2.3 CONSILIUL CONSULTATIV IN TURISM SI COMITETUL INTERMINISTERIAL PENTRU TURISM 19
2.4 PATRIMONIUL TURISTIC 20
CAPITOLUL 3 23
SERVICIILE TURISTICE 23
3.1 TURISMUL -  ACTIVITATE SPECIFICA DE SERVICII 23
3.2 PARTICULARITATILE SERVICIULUI TURISTIC 24
3.3 STRUCTURA SERVICIILOR TURISTICE 28
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ 38
AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI DE TRATAMENT BALNEAR DIN ROMANIA SLANIC MOLDOVA 38
4.1 INTRODUCERE 38
4.2 AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI 38
4.3 AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNILOR BALNEARE 40
4.4 STATIUNEA SLANIC MOLDOVA 41
BIBLIOGRAFIE 43

Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE TURISM
Industria turistica este acea parte a economiei, alcatuita dintr-o suma de activitati sau mai multe ramuri a caror functie comuna este satisfacerea nevoilor turistilor; pentru a identifica rolul si locul turismului in cadrul economiei nationale se impune evidentierea clasificarii ramurilor economiei nationale: sectorul primar, sectorul secundar, sectorul tertiar (unde este inclus turismul);
Indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulatiei turistice, acestia fiind: 
- numarul de turisti, numarul mediu de turisti, numarul zileturist, durata medie a sejurului, incasarile din turism, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor;
- cea mai mare influenta asupra cererii turistice o au urmatorii factori: veniturile populatiei, preturile si tarifele, oferta turistica, progresul tehnic, evolutia demografica corelata cu dinamica populatiei si mutatiile in structura acesteia, procesul de urbanizare, timpul liber, moda, traditiile, dorinta de cunoastere si instruire, actiunile guvernamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism. 
1.1. ABORDARILE ACTUALE ALE NOTIUNILOR FUNDAMENTALE DIN TURISM
Schimbarile majore din economia mondiala, concretizate in cresteri semnificative ale productiei in fiecare tara, dar si in reducerea barierelor politice si comerciale dintre tari, au condus, dupa 1970, la o evolutie exploziva a numarului calatoriilor si a tarilor participante la circulatia turistica, intensificand comunicarea in acest domeniu si sporind nevoia de informatii avand caracter turistic.
Pe de alta parte, cresterea numarului si diversificarea tipologica a celor implicati in organizarea si gestionarea calatoriilor -  administratii nationale de turism, organisme profesionale, colectivitati locale, institute de cercetare -  precum si realizarea obiectivelor vizand evaluarea pietelor, determinarea eficientei campaniilor comerciale, orientarea investitiilor, valorificarea resurselor umane si altele au accentuat cererea de informatii turistice.
A avut loc, in acest context, o largire a surselor de date, dar care utilizau concepte diferite; ca urmare, au aparut dificultati in cunoasterea si evaluarea cu rigurozitate a fenomenului turistic, s-au diminuat sensibil posibilitatile realizarii unor comparatii internationale relevante. Se impune, in aceste conditii, adoptarea unui sistem statistic unitar al turismului si dezvoltarea unei terminologii comune. Aceste obiective si-au gasit dezvoltarea in recomandarile Conferintei internationale asupra statisticii voiajelor si turismului, Ottawa, 1991, recomandari adoptate in 1993 la Sesiunea a XXVII -  a a Comisiei de Statistica a Natiunilor Unite. 
Clarificarile propuse si adoptate au vizat o gama larga de aspecte, ce ar putea fi grupate pe mai multe planuri:
- continutul notiunii de turism si formele turismului;
- conceptul de vizitator si corespunzator, locul, durata si motivul calatoriei;
- industria turistica; continutul si clasificarea elementelor componente;
- clasificarea activitatilor turistice, pornind de la oferta, in conexiune cu structurile fundamentale ale produselor si serviciilor CITI (Clasificarea Internationala Tip Industrii a activitatilor), NACE (Clasificarea industriala generala a activitatilor economice in Comunitatea Europeana).
In privinta turismului, potrivit noilor precizari, acesta se refera la activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.
Se precizeaza ca aceasta definitie este suficient de larga pentru a acoperi calatoriile intre diferite tari, dar si in interiorul acestora si, de asemenea, pentru a include activitatile vizitatorilor de o zi (excursionisti) si ale celor care raman, in zona vizitata, cel putin 24 de ore (turisti).
Corespunzator acceptiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului, si anume: 
a) turism intern (domestic tourism): rezidentii unei tari date care calatoresc numai in
interiorul acesteia;
b) turism receptor (inbound tourism): non-rezidentii care calatoresc in tara data;
c) turism emitator (outbound tourism): rezidentii tarii date care calatoresc in alte tari.
Aceste trei forme de baza pot fi asociate in modalitati diferite, dand nastere altor categorii ale turismului, si anume:
- turism interior, forma ce regrupeaza turismul intern si turismul receptor;
- turism national, constituit din turismul intern si turismul emitator;
- turismul international, alcatuit din turismul receptor si turismul emitator.
In ceea ce priveste turistul, acesta este reprezentat de "orice persoana care se deplaseaza spre locul situat in afara resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mare de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizat".
Sunt mentionate, in acest context trei criterii considerate esentiale pentru a distinge vizitatorii (in sensul de turisti) de alte categorii de calatori si pentru a elimina ambiguitatile generate de unii termeni. Potrivit acestor criterii:

Fisiere în arhivă (1):

 Tehnologia organizarii serviciilor turistice in Romania.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Minciu Rodica, Amenajarea turistica a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 1995
2. Erdeli George, Istrate Ion, Amenajari turistice, Editura Universitatii Bucuresti, 1996
3. Candea, M., Erdeli, G., Simon, T. -Romania -  potential turistic si amenajarea turistica a teritoriului, Editura Universitatii, Bucuresti, 2003
4. http://www.slanic-moldova.info/slanic-moldova/Prezentare-generala/
5. Minciu R.-  Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2004
6. Turcov E. -  Cordonarea turismului, Editura ASEM, Chisinau, 2006
7. Cosmescu I. -  Turismul ,fenomen complex contemporan, Editura Economica, Bucuresti, 1998
8. Cristureanu C. -  Strategii si tranzactii in turismul international, Editura CH Beck Bucuresti, 2006