Turism în Caraș-Severin

INTRODUCERE

Turismul modern este o activitate extrem de competitivă, lupta între destinaţiile turistice naţionale şi europene fiind acerbă. Pentru aceasta, calitatea experienţelor turistice este esenţială, dorinţa turiştilor de a repeta această experienţă fiind indisolubil legată de calitatea resurselor turistice, de modul în care sunt puse în valoare. Resursa turistică reprezintă elementul central pe care se construieşte produsul turistic şi în acest sens apreciem că resursele turistice existente în judeţul Caraş - Severin ar trebui privite cu realism şi pragmatism, dar şi cu mai multă încredere, acordându-le şansa, (printr-un program eficient de investiţii), de a genera efecte economice cu adevărat importante.

În majoritatea ţărilor dezvoltate, turismul este perceput ca un important mijloc de dezvoltare economică locală şi regională întrucât creează un cadru propice atât pentru iniţiativele antreprenoriale cât şi pentru cele administrative. În cazul judeţului Caraş – Severin, unele din resursele turistice reuşesc de sine stătător să genereze o circulaţie turistică semnificativă (ex. staţiunea Băile Herculane, cadrul natural, etc.). Aceste resurse sunt cele care creează “imaginea” destinaţiei turistice Caraş-Severin şi determină intensificarea circulaţiei turistice în areale restrânse (producând pe lângă numeroase beneficii şi efecte nedorite în perioadele de vârf).

Obiectivul general al acestei lucrări a constat aşadar tocmai în evidenţierea potenţialului turistic al judeţului Caraş-Severin.

Obiectivele specifice au presupus următoarele aspecte:

OS.1: - identificarea elementelor de potenţial natural şi antropic,

OS.2: - analiza dinamicii şi intensităţii turistice,

OS.3: - evidenţierea principalelor motivaţii şi aşteptări ale consumatorilor de produse turistice,

OS.4 – elaborarea unor propuneri pentru creşterea contribuţiei serviciilor turistice la dezvoltarea locală.

Metodologia cercetării

În elaborarea lucrării au parcurs mai multe etape de cercetare metodologică, astfel:

I. Documentarea bibliografică din literatura ştiinţifică românească şi internaţională , bazată pe analiza conceptelor, teoriilor, tipologiilor, metodelor şi instrumentelor.

- delimitarea conceptelor de „administrarea afacerilor”, „potenţial turistic”, „dezvoltare locală”;

- reliefarea noţiunii de „dezvoltare regională”

Procedee de analiză calitativă au presupus:

- procedeul de grupare

- procedeul comparaţiei

Metodele cantitative au evidenţiat relaţii de tip determinist, de evidenţiere a dependenţei unui fenomen economic de variaţia altor fenomene.

II. Cercetarea aplicativă a cuprins:

- analiza SWOT;

- diagrama Ishikawa utilizată pentru identificarea principalelor cauze ale nevalorificării potenţialului turistic, în scopul obţinerii unor soluţii viabile care să contribuie la realizarea obiectivului nostru general;

- brainstorming şi brainwriting;

- sinectica – metodă de cercetare ce permite identificarea unor soluţii pe bază de analogie;

- cercetarea utilizează metode de cercetări de marketing.

În concluzie, activitatea de cercetare se bazează pe metode de cercetare de grup, metode de găsire de noi idei şi de rezolvare a problemelor.

1. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE ÎN JUDEŢUL CARAŞ – SEVERIN

Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a ţării, având o suprafaţă de 8.519,75 km2, fiind al treilea ca mărime din ţară. Relieful judeţului Caraş-Severin este unul predominant muntos , 65.4% din suprafaţă fiind reprezentată de munţi, dar nu lipsesc nici depresiunile, dealurile sau câmpiile. Relieful include Munţii Banatului (Munţii Aninei, Semenic, Almăjului), grupa Retezat – Godeanu, Munţii Poiana Ruscă, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, depresiunile Caraş-Ezeriş, Domaşnea-Mehadia, culoarele Bistrei, Timiş-Cerna. Resursele turistice ale judeţului sunt atât naturale, cât şi antropice, ponderea celor naturale fiind covârşitoare. Apele termale, cadrul montan generos, clisura Dunării, cele cinci parcuri (patru naţionale şi unul natural), reţeaua hidrografică cu unele din cele mai pitoreşti chei din ţară şi multitudinea de peşteri şi formaţiuni carstice fac din resursele naturale principala atracţie turistică a judeţului.

Unele resurse se adresează eco - turismului, turismului peisagistic, drumeţiilor şi cuprind formele de relief, flora, fauna, peisaje, chei, cascade, rezervaţii naturale etc. Judeţul deţine în acest sens câteva atracţii unicat la nivel naţional şi nu numai (cel mai mare parc naţional din ţară – Parcul Domogled - Valea Cernei, cel mai lung culoar carstic, etc.).

Din punct de vedere calitativ, resursele pasive sunt cele care se prezintă la un nivel satisfăcător sub aspectul atractivităţii, conservării şi amenajărilor existente. Lipsurile sesizate în teren constau în: informarea turistică deficitară, absenţa ghizilor specializaţi, deteriorarea marcajelor pe unele trasee, prezenţa deşeurilor în unele areale, distrugerea vegetaţiei în locurile de campare neamenajate. În cazul resurselor naturale active, lipsa amenajărilor necesare practicării diferitelor activităţi specifice, fac din aceste resurse o provocare pentru activităţile de planificare turistică. Deşi dispunerea resurselor naturale în teritoriu este aparent echilibrată (mai răspândite în partea de est-nord-est, centru şi sud), atractivitatea lor diferită determină concentrarea circulaţiei turistice doar în anumite zone . În cazul resurselor naturale pasive, cele mai atractive din punct de vedere turistic (potrivit dinamicii circulaţiei turistice din ultimii ani) sunt cele care ţin de fenomenul carstic (cheile Caraşului, Nerei şi Beuşniţei, etc.) cu multitudinea de peşteri, cascade şi particularităţi floristice şi faunistice).

Printre resursele naturale de interes se numără:

- Rezervaţia naturală “Cheile Caraşului”- obiectiv turistic major al carstului din Munţii Banatului (peisaj carstic, rarităţi floristice şi faunistice, numeroase peşteri);

- Peştera Comarnic - este una dintre cele mai mari peşteri din Banat şi din România. Galeriile şi sălile cunoscute până în prezent totalizează o lungime de 5.229 m. Peştera se compune din săli monumentale şi formaţiuni stalagmitice de mari dimensiuni;

- Peştera Popovăţ - se situează în apropierea Peşterii Comarnic. Are o lungime totală de 1.121 m. Mărimea peşterii creşte pe măsură ce se avansează înăuntrul ei, pornind de la o galerie de intrare îngustă, cu săli mari legate între ele şi culminând cu Sala Finală, lungă de 80 m, lată între 10 şi 20 m şi cu o înălţime de până la 20 m. Aceasta este şi cea mai bogată în formaţiuni calcaroase.