Turism și Agroturism în Bucovina

INTRODUCERE

În ultimii ani, oamenii a devenit tot mai preocupaţi de destinaţia vacanţelor lor, turismul devenind una din cele mai importante activităţi economice din lume. În ultima vreme s-a manifestat o dorinţă a oamenilor de a alege să-şi petreacă timpul liber în sânul naturii astfel ei alegând să îşi petreacă vacanţele în zonele rurale în detrimentul oraşelor sau zonelor aglomerate.

Din dorinţa de a evada din cotidian şi de a se deconecta de la problemele zilnice şi de a scăpa de monotonia şi gălăgia din zonele urbane, turiştii preferă să călătorească şi să cunoască locuri noi. Astfel putem observa ca locaţiile rustice cu specific tradiţional câştigă teren în defavoarea consacratelor zone turistice.

Agroturismul reprezintă o formă de manifestare a turismului rural-etnografic în care persoana sau grupul care se deplasează se cazează şi îşi desfăşoară activităţile într-un cadru natural, în mediul rural. Este un turism la fermă ce presupune implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii şi activităţi (masă, cazare, interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba acesteia specificul. Oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască condiţiile de viaţă şi cultură ale celorlalţi.

Agroturismul în judeţul Suceava deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor.

Turismul rural din judetul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase. La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerală. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni. Datorită unui exces de spaţiu în gospodariile tărăneşti (mai ales în zona de munte a judeţului) există posibilitatea găzduirii turiştilor în gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovinean tradiţional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită.

Demn de reţinut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene, turiştii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale, fără aditivi, conservanţi sau compuşi chimici sintetici.

O caracteristică a agroturismului din judeţul Suceava este faptul că valorifică în întregime produsele realizate în gospodarie. Ceea ce este, însa, specific, este reprezentat de faptul că turistul are posibilitatea să servească din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Muţi turişti se reîntorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu aceste produse. Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute şi apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale. Un alt element de atracţie pentru turismul rural este artizanatul, tradiţiile şi obiceiurile locale. Totuşi, pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută, această situaţie fiind determinată de lipsa mijloacelor financiare (în rândul turiştilor români) şi de insuficienta promovare (în rândul turistilor străini).

1. ANALIZA COMPONENTELOR SPAŢIULUI GEOGRAFIC

Judeţul Suceava (Bucovina) este situat în partea de nord-est a României şi în partea de nord a regiunii Moldova, este o zona în care istoria, cultura si traditia sunt prezente si completeaza mediul natural deosebit de atragator. are graniţă la nord şi est cu Ucraina, la sud cu judeţele Neamţ şi Mureş, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa. Orşul este construit pe două zone geografice: dealurile şi văile râului Suceava. Râul lung de 170 km, izvorând din Masivul Lucina, ocupă 26% din suprafaţa judeţului cu bazinul său hidrografic. La 149 km de la vărsarea lui în Siret, se află oraşul Suceava reşedinţa judeţul cu acelaşi nume. Configuraţia neobişnuită a oraşului include două crânguri, Zamca şi Şipote, care sunt ambele localizate în graniţile oraşului.

Judeţul are o suprafaţă de 8553,50 kmp. Municipiile Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc şi Radăuţi, oraşele Vatra Dornei, Siret şi Solca sunt principalele localităţi ale judeţului. Municipiul Suceava, reşedinţa adminitrativă a judeţului, are 120.000 locuitori. Judeţul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori dintre care 250.000 în zona urbană şi 450.000 locuitori în zona rurală.

Judeţul Suceava este situat în platforma Suceava-Bosanci, parte componentă a podişului Suceava şi care face parte din Podişul Moldovei.

Aspectul caracteristic al oraşului Suceava este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălţimea maximă de 435 m(dealul Ţarinca) şi cea minimă de 270 m(în zona albiei râului Suceava).

Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci, fiind format în principal din zona montană a Obcinilor Bucovinei din cuprinsul Carpaţilor Orientali (cca. 60% din suprafaţă) şi Podişul Moldovei.