1. Motivarea alegerii destinaţiei turistice şi a formei de turism care se doreşte a fi dezvoltată.3 2. Prezentarea contextului economic local.4 3. Prezentarea potenţialului turstic al destinaţiei.6 4. Prezentarea infrastructurii turistice.10 5. Strategii de dezvoltare a turismului rural.13
Motivarea alegerii destinatiei turistice si a formei de turism care se doreste a fi dezvoltata Turismul rural este un fenomen de data recentă. De mult timp – chiar decenii pentru multe ţări europene – se practică fie spontan, fie organizat, activităţi turistice în mediul rural. Ceea ce este nou, însă, se referă la dimensiunea fenomenului turistic în spaţiul rural. Această expansiune este determinată de existenţa a două motivaţii pentru turismul rural: pe de o parte este vorba de relansarea şi dezvoltarea domeniului rural, iar pe de altă parte, de o formă de turism alternativă la turismul de masă tradiţional (clasic). Privit în ansamblu, turismul rural include o paletă largă de modalităţi de cazare, de activităţi, evenimente, festivităţi, sporturi şi distracţii, toate desfăşurânduse într-un mediu tipic rural. Cu toate acestea, o definiţie cât mai exactă a termenului de turism rural şi care să fie utilizată în mod unitar pe tot continentul european se confruntă cu numeroase probleme specifice. Lista trăsăturilor turismului rural include: apropierea de natură, absenţa mulţimii (de oameni), linişte şi un mediu ambiant "nemecanizat", contacte personale – în opoziţie cu izolaţionismul şi anonimatul tipic urban, senzaţia de continuitate şi stabilitate, de trăire a unei "istorii", vie şi trainică, posibilitatea de a cunoaşte îndeaproape locurile şi oamenii acelor locuri; contactul nemijlocit cu autorităţile locale, cu preocupările, cu activitatea specifică zonei, cunoaşterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local, iar faţă de comunitatea rurală, înregistrarea în minte a identităţii indivizilor comunităţii, precum şi a altor trăsături specifice ce ţin de "adevăratul" turism rural este un fel de integrare în comunitate pe perioada sejurului. Ţara Haţegului este un ţinut istoric şi etnografic din colţul de sud-vest al Transilvaniei, judeţul Hunedoara, România. Ţara Haţegului cuprinde depresiunea cu acelaşi nume, dar în „zona de influenţă” a ei se află şi aşezările situate pe cursul superior al Streiului, până la vărsarea acestuia în Mureş. Ţara Haţegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură şi arheologie din ţară. Zona este cunoscută şi pentru fosilele de dinozauri găsite aici. Ţara Haţegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul şi Oltenia. Strict geografic, Ţara Haţegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munţii Retezat, la est şi nord-est, de Munţii Şureanu, la vest, de Munţii Ţarcu, iar la nord de Munţii Poiana Ruscă. Între aceste limite, Ţara Haţegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km şi o lăţime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Ţara Haţegului se intinde pe circa 1300 de km . În România turismul rural se practică de peste şase decenii–dar în mod sporadic şi neoficial–prin cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unei aşezări rurale. După decembrie 1989, în România s-a dezvoltat conceptul de turism rural cu cazare în pensiuni agroturistice, pensiuni turistice sau alte structuri de primire rurale. 2. Prezentarea contextului economic local În teritoriul intercomunal au fost identificate 3 tipuri funcţionale de bază de aşezări rurale : 1 sate cu profil predominant agricol 2 sate predominant industriale 3 sate cu funcţiuni mixte Clasificarea funcţională a aşezărilor haţegane prezintă un interes deosebit, fiind esenţială din punct de vedere al obiectivelor strategice de fundamentare a dezvoltării zonei pe baza turismului, în particular a agroturismului, şi de revitalizare, în scopuri inclusiv economice, a tradiţiilor. Astfel, agroturismul preconizat a se practica în aceste localităţi va beneficia de punerea în valoare a caracteristicilor economice, sociale, culturale specifice fiecărui profil: agro-zootehnie, legumicultură , îndeosebi cultura cartofului, zootehnie specializată cu tradiţie în creşterea bovinelor, ovinelor, cabalinelor; agro-pastoral-pomicol, agro-pastoral/ pastoral-agricol Ţara Haţegului beneficiază de un patrimoniu turistic valoros, impresionat prin bogăţie şi varietate. Interesul vizitatorilor pentru zonă se află în continuă creştere, fapt demonstrat de valorile ridicate ale datelor de circulaţie turistică, însă actualmente oferta structurilor de primire turistice este foarte slab reprezentată şi necompetitivă. Structurile de cazare existente în zonă totalizează circa 800 locuri, ordinul de mărime fiind rezonabil la o primă vedere, dar o analiză mai detaliată a tipologiei şi stării fizice a unităţilor turistice conturează o realitate tristă: 1 60 % din totalul locurilor de cazare (480) sunt în cabane montane (7 unităţi) din masivul Retezat, neclasificate şi în marea lor majoritate neclasificabile, în clădiri vechi, fără condiţii minime de confort şi igienico-sanitare; 2 din cele 4 moteluri existente (cu 168 locuri) două sunt în proprietatea FEDERAL COOP (total 120 locuri), hanul Sarmizegetusa fiind închis de câţiva ani, iar hanul Bucura din oraşul Haţeg este parţial în curs de renovare, oferind oricum condiţii precare de cazare (grupuri sanitare comune, lipseşte apa caldă, condiţii de confort reduse, igienă necorespunzătoare); 3 există un singur hotel, Castelul Kendeffy din Sântămăria-Orlea, dar cu o capacitate redusă (24 locuri); 4 singurele oferte mai atractive rămân cele 21 de pensiuni turistice, totalizând circa 150 locuri, distribuite astfel: 3 în oraşul Haţeg (21 locuri), 7 pe teritoriul comunei Râul de Mori (66 locuri), din care 3 în zona montană, 5 în Sălaşu de Sus (circa 30 locuri), 4 în Sarmizegetusa (25 locuri) şi 2 în Densuş (circa 8 locuri).
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
