Turismul și rolul lui în viața oamenilor

Cuprins proiect

CAP.I ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIAL PAG 5
CAP.II FACTORII DE INFLUENŢARE A TURISMULUI PAG 6 
CAP.III TURISMUL-COMPONENTĂ A COMERTULUI DE SERVICII PAG 7
CAP.IV CRITERII DE CLASIFICARE A TURISMULUI PAG 8
CAP.V MARILE BAZINE TURISTICE ALE TERREI PAG
5.1 BAZINELE TRADIŢIONALE PAG
5.2 BAZINELE TURISTICE NOI PAG
CAP.VI TURISMUL IN ROMANIA PAG
6.1 TURISMUL PE LITORAL PAG
6.2 TURISMUL IN DELTA DUNARII PAG
6.3 TURISMUL MOTAN PAG
6.4 TURISMUL BALNEAR PAG
CAP.VII DAUNELE PROVOCATE DE TURISM PAG

Extras din proiect

ARGUMENT
TURISMUL A DEVENIT IN ZILELE NOASTRE O ACTIVITATE LA FEL DE IMPORTANTA PRECUM CEA DESFASURATA IN ALTE SECTOARE-CHEIE DIN ECONOMIA MONDIALA(INDUSTRIE, AGRICULTURA, COMERT). ACTIVITATEA TURISTICA ESTE BINE SUSTINUTA DE UN VALOROS POTENTIAL TURISTIC - NATURAL ANTROPIC - DIFERENTIAT DE LA TARA LA TARA, IN FUNCTIE DE CARE SUNT ORGANIZATE DIFERITE TIPURI DE TURISM.
TURIMUL PE PLAN MONDIAL A CUNOSCUT UN MARE SALT DE DEZVOLTARE IN CEA DE A DOUA JUMATATE A SECOLULUI TRECUT.ACEASTA SE DATOREAZA PREPONDERENT EVOLUTIEI MODALITATILOR DE TRANSPORT,DAR SI DATORITA CRESTERII NIVELULUI DE TRAI,PRECUM SI NIVELULUI DE SPERANTA A OAMENILOR.
PE PLAN INTERN SE POATE PRECIZA CU USURINTA CA TARA NOASTRA ARE MULTE DE OFERIT DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC. MULTITUDINEA DE TRASATURI FAVORABILE DEZVOLTARII UNUI TURISM DE CALIATE FAC DIN ROMANIA O TARA CU OBIECTIVE TURISTICE SPECIFICE UNEI ZONE TEMPERATE CU EXPUNERE LA O COASTA LITORALA SI LA O CREASTA MONTANA.DEASEMENEA ROMANIA ESTE CUNOSCUTA MAI ALES PENTRU PARTICULARITATILE GEOMORFOLOGICE UNICE IN LUME SI PENTRU STATIUNILE BALNEOCLIMATERICE CU ROLUL DE AMELIORAREA SAU VINDECAREA UNOR PROBLEME DE SANATATE.
PRIN ACEST PROIECT VOI INCERCA SA DETALIEZ MODUL IN CARE TURISMUL AFECTEAZA VIATA OAMENILOR SI EFECTUL BENEFIC PENTRU SANATATEA UMANA.
CAP. I ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIAL
TURISMUL, CA FENOMEN ECONOMIC ŞI SOCIAL, A CUNOSCUT DEZVOLTĂRI SPECTACULOASE, EXPLOZIVE ÎN CEA DEA DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX. DORINŢA DE A CĂLĂTORI ŞI DE A CUNOAŞTE LUCRURI NOI ESTE CUNOSCUTĂ ÎNCĂ DIN ANTICHITATE, CHIAR DACĂ LA ÎNCEPUT ACESTE DORINŢE AVEAU CA SCOP PRINCIPAL RĂZBOIUL, CUCERIRILE DE NOI TERITORII SAU SCHIMBURILE COMERCIALE.
POATE PRIMII CARE ŞI-AU DORIT SĂ CĂLĂTORESCĂ MULT ŞI AU ÎNLESNIT CĂLĂTORIILE AU FOST VECHII GRECI. EI ÎNCHEIAU CONTRACTE DE VIZITE RECIPROCE,IMPRIETENEAU OAMENI DE ACEAŞI OCUPAŢIE, DOBĂNDIND ÎN ACEST FEL SIGURANŢA CĂLĂTORIEI. ACEST CONTRACT DE VIZITARE SE PUTEA MOŞTENI DIN TATĂ ÎN FIU.
AU FOST ANTRENATE MASE RELATIV MARI DE OAMENI PENTRU VIZITAREA LOCURILOR SFINTE, BĂILOR CURATIVE,A LOCURILOR DE DESFĂŞURARE A JOCURILOR FESTIVE. DEOSEBIT DE IMPORTANTĂ ERA CIRCULAŢIA SPRE BĂILE CURATIVE LA ROMA, ORAŞUL AVÂND 854 BĂI POPULARE ŞI 14 BĂI DE LUX. PRIMUL GHID TURISTIC APARE LA 1130, SCRIS DE AIMERI PICAUD, UN CĂLUGĂR FRANCEZ.
DE-A LUNGUL TIMPULUI, ÎNCEP SĂ SE DIVERSIFICE MOTIVAŢIILE DE CĂLĂTORIE, CONTURÂNDU-SE TOT MAI MULT ACTIVITATEA DE TURISM, DETERMINATĂ DE ACŢIUNI RELIGIOASE, FOLOSIREA BĂILOR CURATIVE, DEPLASĂRILE CALFELOR ŞI STUDENŢILOR CĂTRE CENTRELE UNIVERSITARE, CĂLĂTORII CĂTRE LUMI NOI ETC. ÎN PARALEL CU CREŞTEREA TRAFICULUI DE CĂLĂTORI, S-A DEZVOLTAT ŞI INDUSTRIA HOTELIERĂ, COMUNICAŢIILE, TRANSPORTUL, ACTIVITĂŢI DESTINATE TURISMULUI.
TRANSFORMAREA CIRCULAŢIEI DE CĂLĂTORI ÎN TURISM PROPRIU-ZIS A ÎNCEPUT O DATĂ CU SECOLUL XIX ŞI S-A MANIFESTAT, ÎN PRIMUL RÂND,
PRIN CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CĂLĂTORI ENGLEZI CE SE ÎNDREPTAU ÎN MOD SPECIAL ÎN FRANŢA, ELVEŢIA, ITALIA. DE-A LUNGUL ANILOR, TURISMUL A CĂPĂTAT DIVERSE DEFINIŢII, UNELE PUNÂND ACCENT MAI ALES PE LATURA DE AGREMENT.

Fisiere în arhivă (1):

 Turismul si Rolul Lui in Viata Oamenilor.doc

Imagini din acest proiect