Valorificarea Apelor Minerale, Apelor Termale și a Apelor Saline

Descoperirea si valorificarea apelor minerale

Bazele turismului balnear in Romania au fost puse in perioada extinderii Imperiului Roman dar in forme incipiente.

Punerea lor in valoare s-a facut in mai multe etape:

IN cea de-a doua jumatate a sec XX:

-se trece la valorificarea efectiva, a apelor minerale in scopuri terapeutice;

-incep sa se dezvolte statiunile balneare, la inceput mai modest din cauza

lipsei de posibilitati materiale si a atractiei spre statiuni balneare consecrate din

centrul si Vestul Europei.

-resursele naturale ( ape minerale si termale, mofete, factorul peisagistic si

climatic) au ramas mult timp nevalorificate.

La inceputul sec. XIX sunt descoperite numeroase izvoare minerale la Valcele,

Zizin, Sangeroz Bai. Descoperirea acestora, analizele chimice ale apelor si lucrarile de balneologie effectuate pana atunci au atras dupa ele aparitia primelor amenajari in scopuri balneare la Slanic Moldova, Baltatesti, Borsec si Vatra Dornei.

O alta etapa in utilizarea apelor minerale in scopuri terapeutice este intre anii 1850-1916 cand sunt descoperite noi surse si apar amenajari modeste pe seama lor. Ca urmare a solicitarii crescande, o mare parte din localitatile cu ape minerale incep sa se dezvolte ca statiuni balneare: Borsec, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Sovata, Tusnad, Covasna si Baltatesti.

Perioada interbelica este caracterizata prin dezvoltarea turismului ba;near. In 1923 a foat infiintat “Institutul de cercetari” de pe langa Clinica Terapeutica a spitalului Brancovenesc.

S-au dezvoltat numeroase statiuni balneare mici, avand la baza investitii particulare: Zizin, Covasna-Voinesti, Casin-Iacobeni, Malnas, Turia, Vlahita, statiuni cu baze de cazare de tip hotelier sau vile si amenajari balneare care functionau pe baza ivoarelor minerale proprii.

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial se inregistreaza o stagnare a turismului romanesc si ca urmare unele statiuni isi inceteaza definitive activitatea( Zizin), altele o reduce foarte mult( Baltatesti, Covasna). O alta schimbare importanta in ceea ce priveste dezvoltarea turismului balnear o reprezinta trecerea bazei turistice in proprietatea statului.(1948)

Dupa acesta perioada, turismul balenar urmeaza un parcusr ascendant favorizat de infiintarea unor institutii speciale precum: Institutul de Balneologie si Fizioterapie (1949), ONT Carpati (1955), Ministerul Turismului ( 1971).

MODUL DE FORMARE

Oriunde in lume, o cantitate din apa ce cade pe suprafata solului sub forma de ploaie si zapada se infiltreaza in subsol si roca. Cantitatea de apa infiltrata depinde de o serie de factori. Infiltratia precipitatiilor ce cad pe calota glaciara din Groenlanda poate fi foarte mica, in timp ce un curs de apa poate disparea direct in subteran, asa cum se prezinta in figura urmatoare unde un rau dispare intr-o pestera din Georgia, USA.

Unele ape infiltrate vor ramane in primul strat de la suprafata solului, de unde pot intra intr-un curs de apa prin malurile acestuia. O parte din cantitatea de apa se poate infiltra mai adanc realimentand acviferele subterane. Daca acviferele nu sunt prea adanci si sunt suficient de poroase astfel incat sa permita apei sa circule liber prin ele, oamenii pot sapa fantani in acvifer pentru a folosi apa in scopuri proprii. Apa poate strabate distante considerabile sau poate ramane in depozitul de ape subterane pentru perioade lungi de timp, reintorcandu-se la suprafata sau descarcandu-se in alte corpuri de apa cum ar fi raurile si oceanele.

Apa din sol

Pe masura ce precipitatiile se infiltreaza in sol, se formeaza in general o zona nesaturata si o zona saturata. In zona nesaturata exista o anumita cantitate de apa prezenta in micile goluri din sol, dar acesta nu este saturat. In partea de sus a zonei nesaturate, solul prezinta fisuri create de radacinile plantelor pe unde precipitatiile se pot infiltra. Apa din aceasta zona a solului este folosita de plante. Dedesubtul zonei nesaturate exista o zona saturata unde apa umple complet golurile dintre roca si particulele de sol. Oamenii pot sapa fantani in aceasta zona pentru a pompa apa.

Puteti vedea in fiecare zi apa peste tot in jurul dumneavoastra, in lacuri si rauri, sub forma de gheata, ploaie si zapada. De asemenea exista cantitati imense de apa care nu pot fi vazute - apa care se afla si se misca in subteran. Oamenii folosesc apa subterana de mii de ani si continua s-o foloseasca si astazi, in principal ca apa de baut si pentru irigatii. Viata pe Pamant depinde de apa subterana la fel ca si de cea de suprafata.

O parte din precipitatiile care cad pe pamant se infiltreaza in sol si devin ape subterane. O data intrata in pamant, o parte din aceasta apa circula in apropierea suprafetei terestre si iese foarte repede la suprafata in albiile cursurilor de apa, dar, din cauza gravitatiei, o mare parte din aceste ape continua sa se scurga mai adanc in pamant.

Apa care curge in subteran

Directia si viteza miscarii apelor subterane sunt determinate de multitudinea de caracteristici ale acviferelor si straturilor impermeabile (roca densa prin care apa patrunde cu dificultate) din pamant. Miscarea apelor subterane depinde de permeabilitatea (cat de usor sau greu poate apa sa se deplaseze) si de porozitatea (volumul golurilor din material) rocilor de la suprafata. Daca roca permite apei sa se miste relativ usor prin ea atunci apa subterana poate strabate distante semnificative intr-un interval de ordinul zilelor. Dar apa subterana se poate, de asemenea, scurge pe verticala, in acvifere de adancime, de unde are nevoie de mii de ani sa revina la suprafata.

Izvorul: Locul pe unde apa subterana iese la suprafata pamantului