Valorificarea potențialului turistic al județului Alba

CAP. 1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA ZONEI

Traversat de numeroase cursuri de apa, binecuvantat cu pamant fertil, relief variat si paduri intinse, teritoriul actualuilui judet Alba este, inca din vremurile de demult, un pamant favorabil asezarii si dezvoltarii comunitatilor umane

Judetul Alba, situat in partea centrala a Romaniei, este un judet de marime medie ca suprafata (6242 km, 2,6 procente din suprafata totale a Romaniei) si populatie de 379189 de locuitori (locul 26 in ierarhia judetelor). Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes(220-250 m altitudine). Judeţele vecine: în nord judeţul Cluj, în vest Bihor şi Arad, în sud Hunedoara şi Vâlcea, în est Sibiu şi Mureş Organizarea administrativa: Suprafata administrativa a judetului Alba cuprinde un numar de 11 orase, din care 4 municipii – Alba Iulia (resedinta de judet), Aiud, Blaj si Sebes si 7 orase: Abrud, Cimpeni, Cugir, Ocna Mures, Zlatna, Teius si Baia de Aries. In judet mai sunt inca 66 unitati administrativ – teritoriale, respectiv, comune si 656 de sate.Alaturi de judetele Brasov, Sibiu, Covasna, Harghita si Mures, judetul Alba intra in componenta Regiunii de Dezvoltare Centru, care isi are sediul in municipiul Alba Iulia

In ceea ce priveste caile de comunicatie, judetul Alba dispune de infrastructuri in domeniul transporturilor pe calea ferata, rutiere şi aeriene. Lungimea totala a drumurilor publice este de 10182 km (v. tabelul nr.1), din care 21.83% drumuri nationale si 78.17% drumuri judetene şi comunale

Tabel 1. Drumuri publice la 31 dec 2005 km

Total Drumuri nationale Drumuri judetene comunale Densitate la 100 km² de teritoriu Cale ferata Densitatea cale ferata la 1000km² teritoriu

Regiunea centru 10182 2223 7959 29.9

Judetul ALBA 2630 419 2211 42.1 230 36.8

Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2006

Chiar daca densitatea drumurilor publice este mai mare decat media pe regiune. Acestea nu sunt valorificate in scop turistic, deoarece sunt de proasta calitate; in judet infrastructura trebuie remodernizata pentru a trage tutistii( deoarece majoritatea circula cu masina personala).Strazile orasenesti erau in anul 2005 in numar de 936 km.

In privinta populatiei ocupate civile, in 2005, pe total economie erau 168.6 mii pers, iar in sectorul hoteluri si restaurante erau 3 mii pers, un aspect negativ care afecteaza turismul din judetul. Numarul mediu al salariatilor in 2006 a crescut cu 800 persoane fata de anul 2000, si a scazut cu 1200 fata de anul 2004, ajungand la 90,800 mii persoane, o cauza este aceea ca cei mai multi luceaza in strainatate, cu un venit mediu net lunar ( pe total economie) de 645 RON/ pers

Cei ce lucreaza in hoteluri si restaurante sunt in numar de 10740 pers si au un venit mediu lunar net de 329 RON/pers. ,lucru ce dovedeste si numer redus de personal care lureaza in acest domeniu. Cei ce lucreaza in acest domeniu in judetul Braosv din aceeasi regiune au un salariu net lunar de aproape 500 RON, o diferenta destul de mare si care ii determina pe cei din judetul Alba sa lucreze in alt domeniu din judet. Rata somajului in 2006 a fost de 7.45% fata de 8.3%,in 2005, cu aproape 2.5 procente peste media din regiune. Produsul intern brut a crescut considerabil si aproape constant in perioada 2000-2004, de la 1322,1 mil lei preturi curente la 4282,3 mil lei, insa turismul a

avut ponderea cea mai redusa, deoarece judetul Alba nu este valorificat in egala masura cu potentialul pe care il detine.

Tabel 2. Indicatori privind populatia din judet(2005)

Indicatori Judetul Alba Regiune : centru

Populatie totala(mii pers.)

- Populatie urbana(%)

- Populatie rurala(%) 379189

58,04

41,96 2530486

59,87

40,13

Rata somajului (%) 8,3 5,2

Densitate loc/km² 60,8 74,2

Grad urbanizare(%) 138.32 149.19

In ceeea ce priveste structura populatiei pe medii( urban, rural) lucrurile stau mai bine, judetul Alba a inregistrat valori apropiate cu cele din regiune, insa detine 14,98% din populatia regiunii, ceea ce inseamna forta de munca putina.

Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2006

Principalele produse obtinute in judet, pe care se axeaza in principal economia sunt: Porţelan menaj:sodă calcinată;prefabricate beton; hârtie; cherestea;incălţăminte;ciorapi şi ciorapi pantalon;cupru în concentrate;carne;preparate din carne; iar ca activitati se numara exploatarea forestiera si prelucrarea lemnului, agricultura, cresterea animalelor.

Cap 2. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI ALBA

Judetul Alba este o zona de mare interes turistic atat pentru turistii romani cat si pentru straini. Potentialul turistic al judetului consta in numeroasele vestigii al trecutului milenar, prin monumentele istorice, arhitectonice si de arta cat si prin peisajele variate si pitoresti si prin rezervatiile naturale unice in Romania si in Europa. Obiceiurile si traditiile populare sunt de asemenea un punct de interes pentru romani si turisti straini.

1. Potentialul turistic natural

Relieful. Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, unde Podisul Transilvaniei, Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali se intalnesc. Judetul are suprafata de 6.231 km patrati si relieful variat cu munti, dealuri si campii. Relieful este structurat pe 3 mari unitati naturale: Muntii Apuseni în nord-vest, grupa Parangului, din Meridionali (în sud o parte din Muntii sureanu, la vest de Valea Sebesului si o fasie îngusta din Muntii Cindrelului, la est de Sebes) si Podisul Tarnavelor în est (Podisul Tarnavelor propriu-zis si Podisul Secaselor); culoarul Muresului separa zona înalta a Muntilor Apuseni de zona colinara a Podisului Tarnavelor, cu înaltimi de 400-500 m. Zona montana este dominata de extremitatea estica a Muntilor Metaliferi, de culmile masivului Trascaului, de versantii sudici ai Muntilor Bihariei, precum si de Muntii Surianu. Zona de podis si deal este data de Podisul Secaselor, Podisul Tirnavelor, si de depresiunile montane Zlatna, Abrud si Cimpeni, iar zona joasa de cimpie este dominata de Depresiunea Alba Iulia – Turda si partial de Culoarul depresionar al Orastiei. Resursele naturale: Intre resursele naturale cele mai importante care se afla pe teritoriul judetului in zacamint sau se exploateaza sunt: complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirita, mercur, etc.), sare, bentonita, calcar, mangan, ozocherita, gresie, tufuri vulcanice, marne, argile, marmura, piatra pentru constructii, nisipuri si pietrisuri, lemnul, gazele naturale, etc.