Valorificarea potențialului turistic al județului Maramureș

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI MARAMURES

I) Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Maramures este situat in partea de nord a tarii, este invecinat cu judetele Satu Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud, si Suceava iar la nord este delimitat de frontiera de stat cu Ucraina. Are o suprafata de 6215 kmp (2,6% din suprafata tarii) si un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43% - zona de dealuri, podisuri si piemonturi 30%, iar zona joasa - depresiuni, lunci si terase - 27% din suprafata judetului.Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Maramuresului, si lantul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.

Datorita bogatiilor solului si subsolului, in judetul Maramures, s-a dezvoltat o intensa activitate economico-sociala care constituie in acelasi timp sursa pentru poluarea extinsa a tuturor factorilor de mediu. Cu o populatie de peste 540 mii locuitori si un grad de urbanizare de 53%, judetul Maramures prezinta un relief variat incluzind in proportii aproximativ egale zone montane dealuri si depresiuni cu lunci si terase.

Dezvoltind masiv dupa anii 70, vechi preocupari ale populatiei judetului extractia si prepararea minereurilor neferoase, metalurgia neferoasa si extragerea si prelucrarea masei lemnoase regimul trecut a neglijat asigurarea conditiilor necesare de protectie a mediului astfel incit la ora actuala, cu exceptia instalatiilor de epurare a apelor uzate, instalatiile si echipamentele destinate protectiei factorilor de mediu sunt depasite ca si capacitate si uzate fizic si moral. Activitatile industriale localizate in zone bine delimitate uneori foarte aproape sau chiar in aglomerari umane au condus ca si in cazul zonei Baia Mare la aparitia unor surse intense de poluare a mediului cu efecte asupra starii de sanatate a populatiei.

II) Prezentarea potentialului turistic al zonei pe doua directii

1) Resurse naturale:

Potenţialul turistic natural este legat mai ales de relieful montan (etajat) de o diversitate deosebită.Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43% - zona de dealuri, podisuri si piemonturi 30%, iar zona joasa - depresiuni, lunci si terase - 27% din suprafata judetului. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Maramuresului, si lantul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles.

Muntii Maramuresului: Nu se remarca prin altitudine( au cu putin sub 2000 m) ci prin varietate si salbaticiune, prin intinsele paduri. Pana in anumite locuri se poate ajunge cu masina mica, apoi cu bicicleta, caruta, dar mai departe numai pe jos. Atractia cea mai mare o reprezinta trenuletul cu locomotiva cu aburi (" mocanita ") , pe linie ferata cu ecartament ingust, care porneste din localitatea Viseu de Sus si strabate impresionantul defileu al Vaserului pe o distanta de cca 42 km, pana in inima muntilor. Prezinta si un sector alpin, cu pajisti si varfuri stancoase, unde exista numeroase puncte de belvedere. Salbaticiunea vailor si posibilitatea de aventura sunt punctele forte ale acestora. Traseele montane nu sunt marcate. Multimea izvoarelor minerale situate in cadrul unor peisaje montane veritabile te fac sa apreciezi viata la adevarata ei valoare.

Muntii Gutai – Ignis: Reprezentative sunt " Creasta Cocosului " – rezervatie geologica si ‘Cei trei apostoli'. Culmea principala are in intregime atributele unui punct de belvedere atat spre Tara Maramuresului, unde satele par a fi vazute ca din avion, cat si spre estul, nordul si vestul Romaniei pana la distante foarte mari. La baza abruptului, spre nord, exista doua rezervatii botanice. Muntii Gutai-Ignis sunt accesibili in toate directiile ; au trasee cu grad de dificultate redus, cu numeroase puncte de belvedere si atractii turistice : cascade ( Sipot si Covatari in bazinul raului Sapanta, cascada Strungi), formatiuni geologice inedite , rezervatii naturale, izvoare minerale etc. Altitudinea maxima o ating in Vf. Gutaiul Mare ( 1443 m ), situat in partea sud-estica a muntilor. In zonele Mogosa si Izvoare exista partii de ski cu teleski.

Muntii Rodnei: Cea mai mare parte a muntilor este formata din roci metamorfice (sisturi cristaline ) rezultand forme de relief masive, vai adanci si inguste sub forma de defilee si o creasta orientata est-vest, reprezentand un minunat traseu pentru drumetii, usor accesibil, cu numeroase puncte de belvedere. Prezenta rocilor sedimentare, in special a calcarelor, a determinat existenta a numeroase pesteri ( Izvorul Tausoare, Izvorul Izei,etc.) iar in sectorul de izvoare a raului Iza ( rau important al Tarii Marmuresului) un izbuc si un ponor Accesibilitatea acestora este foarte buna, din toate directiile cu deosebire dinspre nord, din localitatile Borsa si Moisei. Pe langa cele prezentate exista o multitudine de alte atractii turistice : rezervatii naturale (geologice, faunistice, floristice, peisagistice), cascade (Cascada Cailor), cursuri subterane( raul Iza ), elemente de flora si fauna (capre negre, marmota, ursul brun, cerbul, mistretul, floarea de colt etc.) . Traseele montane sunt accesibile si iarna, oferind peisaje cu adevarat reconfortante. In partea nord-estica, in zona Borsa –Complex exista o partie de ski cu telescun si teleski, o trambulina de sarituri cu schiurile( cea mai inalta trambulina naturala din Europa ). Perioada medie a sezonului de ski este noiembrie-martie.

Clima este temperat continentala, iar precipitatiile sunt destul de bogate.Reteaua hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes.

Vegetatia si fauna este caracterizata printr-o mare varietate de specii in functie de altitudine, unele avand caracter endemic opaitul muntilor Rodnei, cochlearia pyrenaica varietatea borzeana, melampyrum saxosum si campanula ciblesi.

Speciile de animale sunt bine reprezentate, având o mare varietate în functie de altitudine: in zona alpinã de capra neagrã, marmota, acvila de stâncã, în jnepenis de cocsul de mesteacãn, iar în pãdurile de conifere de râs, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. În râurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alãturi de pãstrãv si lipan, trãieste cea mai valoroasã specie de salmonid, lostrita. In judet se gaseste un numar relativ mare de pastravarii. Aici se pot aminti localitatile: Firiza, Blidari, Sapanta, etc.

In bogatia de atractii turistice a Tarii Maramuresului se afla si cel putin 6 cascade cu adevarat spectaculoase. Trei dintre acestea se afla in Muntii Ignis ( Sipot, Covatari, Strungi ) una in Muntii Maramuresului si una in Muntii Rodnei.

Creasta Cocosului: Reprezinta o structura geologica inedita situata in Muntii Gutai. Este o lama stancoasa, zimtata, de cca 60-80 m inaltime, cu statut de rezervatie naturala. Numele este rezultatul aspectului sau, in special dinspre valea Marei. Este formata din roci vulcanice, rezultate in cadrul unor eruptii cu caracter exploziv, sculptate de agentii hidro-atmosferici . Prezinta forme diferite in functie de pozitia privitorului. Accesul este posibil dinspre Pasul Pintea Viteazul, situat la o distanta mica, pe soseaua DN 18, care face legatura dintre Sighetu Marmatiei si Baia Mare. Poate fi admirata de la distante foarte mari dinspre Tara Maramuresului, pentru care este un veritabil punct de belvedere. Configuratia acestei formatiuni geologice permite si practicarea alpinismului.

Lacurile sarate:

Lacurile antropo-saline de la Ocna Sugatag: Cele mai mari lacuri sunt Lacul Gavrila si Lacul Batran, fiind si cele mai mari ca suprafata din Romania(de acest tip). Acestea impresioneaza atat sub aspect peisagistic si de agrement, cat si mai ales prin prisma factorului istoric, prin curiozitatile si misterele pe care le ascund de secole. De asemenea, se pare ca aici, in cadrul exploatarilor de sare, s-a desfasurat prima greva organizata din lume (1492).

Lacul sarat de la Costiui: Pe locul unor foste ocne de sare, intr-un peisaj natural relaxant, se afla unul dintre frumoasele lacuri antropo-saline din Depresiunea Maramures. Salinele aveau dimensiuni foarte mari, cele mai vechi erau in sistem clopot iar cele din ultimele 300 ani in sistem trapezoidal de tip sala. Lacul s-a format intr-o cuveta rezultata prin prabusirea mai multor saline. In imediata apropiere se afla baile sarate Costiu, cu efecte tamaduitoare remarcabile.