Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Suceava

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul 1. Localizarea şi caracterizarea socio-economică a judeţului 2
Capitolul 2. Prezentarea potenţialului turistic 4
2.1. Relief 4
2.2. Clima 4
2.3. Reţeaua hidrografică 4
2.4. Fauna şi flora 5
2.5. Pricipalele atracţii turistice 5
Capitolul 3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii 10
Capitolul 4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei 12
Capitolul 5. Propuneri de valorificare a potentialului turistic 16
Bibliografie 19


Extras din proiect Cum descarc?

Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Suceava
Capitolul 1. Localizarea şi caracterizarea socio-economică a judeţului
Situat în partea de nord-est a ţării, cu o suprafaţă de 8553,5 km2 , judeţul Suceava este al doilea judeţ ca mărime din ţară, reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării.
Se învecinează la nord cu Ucraina (frontieră de stat), la est cu judeţul Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ, Harghita, Mureş şi la vest cu judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş. 
Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Suceava la 1 iulie 2006 cuprinde :
- 5 municipii : Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei ;
- 11 oraşe : Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Vicovu de Sus ;
- 97 comune ;
- 379 sate.
Reşedinţa judeţului este municipiul Suceava.
Căile de acces in judeţ sunt variate:
- aeriene: 
- Aeroportul Internaţional "Ştefan cel Mare" situat la 14 km de oraşul Suceava, cu posibilităţi pentru traficul internaţional şi asigurare, la cerere, a serviciilor de vamă-graniţă.
- Aeroportul Floreni situat la 10 km de oraşul Vatra Dornei
- 4 helioporturi in localităţile Putna, Voroneţ, Vatra Moldoviţei si Suceviţa.
- rutiere: 
- drumul european E 85 Bucureşti - Suceava – Cernăuţi
- drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.
- feroviare: 
- magistrala Bucureşti - Suceava - Vicşani - Kiev - Varşovia - Moscova. 
- calea ferată Cluj - Suceava – Iaşi
Reţeaua drumurilor publice are o lungime de 2481 km, din care 631 km drumuri naţionale. Densitatea reţelei de drumuri publice de 29 km la 100 kmp teritoriu plasează judeţul Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară de 33,5 km la 100 kmp; lungimea drumurilor modernizate este de 918 km din care 257 km sunt europene. 
Judeţul Suceava dispune de importante bogăţii ale solului şi subsolului, cum sunt: întinse suprafeţe de păduri, minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum şi izvoare de ape minerale care au influenţat nemijlocit dezvoltarea economică a acestei zone.
Principalele ramuri industriale:
- industria alimentară;
- exploatarea şi prelucrarea lemnului;
- industria celulozei şi hârtiei;
- industria construcţiilor de maşini;
- industria uşoară;
- industria extractivă şi prelucrătoare a minereurilor neferoase;
- industria chimică. 
Pe ansamblul judetului, populatia ocupata reprezinta 284.400 persoane, ponderea acesteia pe ramuri de activitate fiind urmatoarea: 
Ramura economica %
agricultura, piscicultura, silvicultura si exploatări forestiere 52
industrie 20
construcţii 0.3
transporturi, depozitare, comunicaţii 0.5
comerţ, turism, hoteluri si restaurante 0.9
domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale 0,4
administraţie publică şi apărare 0.1
alte activităţi 25.3
Câştigul salarial nominal mediu net lunar pentru toate sectoarele a fost de 639 RON în 2005.
În judeţul Suceava, populaţia este predominant din mediul rural, oraşele mari concentrând numai 35% din totalul acesteia, aşadar principalele ramuri ale economiei exploatate sunt agricultura, piscicultura, silvicultura şi exploatările forestiere, tursimul ocupând doar locul 4 în interesele populaţiei. Căile de acces în judeţ sunt numeroase, făcând din acesta o zonă uşor accesibilă pentru turişti.
Capitolul 2. Prezentarea potenţialului turistic
2.1. Relief 
Dealurile şi munţii sunt formele de relief predominate.
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului Suceava se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.
Regiunea muntoasă cuprinde masivele Suhard şi Călimani (cu vârful Pietrosul de 2100m), cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, Obcina Mestecăniş, masivele Giumalău-Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stănişoarei şi Depresiunea Dornelor.
Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului.
Judeţul Suceava are un relief variat, care oferă peisaje şi privelişti spectaculoase, această varitate atragând turiştii dornici de relaxare si recreere, ei dorind să scape de oraşul zgomotos şi de stres. 
2.2. Clima
Clima este una temperat continentală cu o temperatură medie anuală de 8°C. Venind dinspre vest, masele de aer îşi pierd treptat din umezeală în timpul traversării Carpaţilor Orientali, încât in partea estică a judeţului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primavara şi toamna. Din est, judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna. Temperaturile minime coboară uneori până la - 38,5°C, iar temperatura cea mai ridicată a fost de 39,8°C (iulie 2000).
Precipitaţiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cantităţile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai şi iunie. Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în regiunea de podiş direcţia vântului este influenţată de orientarea curenţilor de vale. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna şi primăvara.
2.3. Reţeaua hidrografică
Judeţul Suceava dispune de o bogată reţea hidrografică reprezentată de râuri (Bistriţa, Dorna, Moldova, Siret, Şomuzul Mare, Suceava), principalele cursuri de apă fiind: Siret (între graniţă şi Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior şi mijlociu), Şomuzu Mare; principalele lacuri: (lac de acumulare), (iazuri).


Fisiere în arhivă (1):

  • Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Suceava.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 6€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!