Extras din proiect
1.1 Asezare
In ansamblul teritorial al Romaniei judetul Dolj are o pozitie sudica-sud-vestica, axata pe cursul inferior al raului Jiu de la care isi trage numele ( Jiul de Jos, sau Doljiu ). Teritoriul judetului se intinde intre 43°43'si 44°42' latitudine nordica si, respectiv, 22° 50'si 24° 16' longitudine estica, adica pe aproximativ un grad latitudinal si un grad si jumatate longitudinal. Limite conventionale il separa de judetele: Olt - est, Mehedinti - vest, Gorj - nord, Valcea - nord-est. Numai pe latura sudica limita este naturala, aceasta fiind constituita de cursul Dunarii care formeaza aici si granita tarii noastre cu Bulgaria. Intre aceste limite - a caror lungime totala depaseste 450 km - teritoriul Doljului are o intindere de 7414 kmp, ceea ce inseamna 3,1 % din suprafata tarii. Din acest punct de vedere Doljul se situeaza pe locul 7 între unitatile administrativ-teritoriale ale Romaniei.
1.2 Date geografice
Relief
Relieful este dominat de Campia Romana, dar exista si zone deluroase in nord. Dupa aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judet de campie, iar dupa agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului sau se incadreaza perfect in categoria judetelor dunarene.
Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare, care curge intre Cetate si Dabuleni si raul Jiu care strabate judetul de la Filiasi la Zaval, cat si de lacuri si iazuri.
Clima
Judetul Dolj apartine zonei climatice temperate, dar pozitia sa si caracterul depresionar al terenului pe care il ocupa in apropiere de curbura lantului muntos carpato-balcanic determina, in ansamblu, o clima mai calda decat în partea centrala si nordica a ţarii, existand astfel influente mediteraneene, datorita pozitiei sud-vestice si protectiei dealurilor din nord.
Resurse naturale
Resursele din subsolul judetului Dolj cuprind zacaminte de titei la Melinesti, Bradesti, Almaj, Simnicu de Sus, Ghercesti, Pielesti, Cosoveni, Malu Mare, Carcea, gaze naturale la Isalnita, Ghercesti, Simnicu de Sus, Pielesti si Cosoveni.
Ca roci de constructie mentionam: argile, luturi argiloase, balast, aflate în diferite perimetre din aria localitatilor Calafat, Filiasi, Barca, Cernele, Lipov, Isalnisa.
Apele minerale valorificate local se afla la Urzicuta si Gighera.
Celelalte resurse naturale sunt reprezentate prin bogatia apelor de suprafata, calitatea deosebita a solului, padurile, pasunile si fanetele naturale.
1.3 Situatia economica
Revolutia din decembrie 1989 a condus la modificari importante in domeniul economic, prin realizarea unei piete libere si prin descentralizarea conducerii tuturor sectoarelor economiei nationale. Are loc o repunere in valoare a spiritului de proprietate prin liberalizarea initiativei particulare si privatizarea unor bunuri care au apartinut in exclusivitate statului.
In domeniul industrial s-a remarcat o scadere a productiei tuturor capacitatilor, determinata in principal de faptul ca nu s-a putut anticipa directia impactului schimbarii si dimensiunea socurilor care au urmat dupa modificarea sistemului economico-social. Totusi, industria continua sa reprezinte ramura de activitate cu mare influenta asupra economiei orasului (70%).
In perioada ulterioara Revolutiei se inregistreaza progrese reale in dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii, a serviciilor bancare si de asigurari, a serviciilor de consultanta in afaceri (CDIMM, Centrul Romana-American). La nivelul judetului are loc o crestere spectaculoasa a numarului de firme mixte si a valorii capitalului investit, situand Doljul pe primul loc in Romania din acest punct de vedere. (Raportandu-ne la marimea capitalului strain investit, dupa Coreea de Sud - DAEWOO Automobile Romania, cel mai mare volum de investitii provine din: Italia, Belgia, Austria, Germania, Elvetia, Grecia, Israel,...).
Populatia ocupata actual - de circa 110000 persoane - se repartizeaza astfel: 38% in industrie, 15% in comert si reparatii, 10% in transporturi si depozitare, 8% in invatamant, 5,7% in domeniul medical.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Valorificarea Potentialului Turistic in Judetul Dolj.doc