INTRODUCERE CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI TULCEA 1.1. Asezare şi căi de acces 1.2. Cadrul natural 1.3. Cadrul socio-economic 1.3.1. Contribuţia turismului la P.I.B. 1.3.2. Rata şomajului 1.3.3. Nivelul angajarilor 1.4. Turismul 1.4.1. Rolul turismului şi nivelul de dezvoltare 1.4.2. Obiective turistice importante CAPITOLUL II. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI 2.1. Analiza echipamentelor turistice 2.1.1. Capacitatea de cazare turistică 2.1.2. Unităţi de alimentaţie 2.1.3. Unităţi de agrement şi tratament 2.2. Analiza circulaţiei turistice 2.2.1. Număr sosiri turişti 2.2.2. Număr înnoptări 2.2.3. Durata medie a sejurului 2.2.4. Densitatea circulaţiei turistice CAPITOLUL III. PLANURI STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL TULCEA CAPITOLUL IV. STRATEGII DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC 4.1. Analiza SWOT 4.2. Propuneri de dezvoltare şi valorificare a turismului
INTRODUCERE Turismul, caracterizat pe scurt, apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, influenţat de evoluţia ei. Adresându-se unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. De asemenea, prin caracterul său de masă şi prin conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale. În turism se disting două categorii de relaţii: relaţii materiale, care apar atunci când turiştii recurg la anumite servicii plătite, şi relaţii imateriale, rezultate din contactul cu populaţia locală, cu civilizaţia, cultura, tradiţiile, instituţiile publice din zona vizitată. Motivaţiile pentru practicarea turismului sunt diversificate şi cu ajutorul lor se pot distinge multe forme de turism: pentru recreere, odihnă şi divertisment, cultural, religios, sportiv, de tratament şi balneoclimateric, pentru vânătoare şi pescuit, de agreement, ştiinţific, pentru cumpărături, comercial expoziţional, montan şi de sporturi de iarnă etc. Judeţul Tulcea, o zonă încă prea puţin cunoscută şi valorificată din punct de vedere turistic, dispune de un bogat potenţial natural şi antropic ce se aşteptă a fi descoperit. Delta Dunării, un paradis faunistic şi floristic, cu peisaje de neuitat şi bălţi pline cu peşte reprezintă o premisă pentru practicarea turismului în cele mai variate forme. Numărul mare de mănăstiri şi lăcaşe de cult sunt în aşteptarea credincioşilor de pretutindeni, iar siturile arheologice, monumentele arhitecturale, muzeele şi alte obiective turistice interesante de pe tot cuprinsul judeţului oferă o mulţime de posibilităţi pentru petrecerea timpului. Cei mai mulţi sunt impresionaţi de specificul locuitorilor din Delta Dunării şi de bucătăria tradiţională de aici, şi tocmai de aceea trebuie ca această zonă să fie făcută cunoscută, ea beneficiind de un potenţial turistic foarte ridicat. Chiar dacă turismul gastronomic reprezintă o formă de turism relativ nouă la noi în ţară, el este practicat cu succes în alte locuri şi de aceea merită ca o încercare de promovare a produselor culinare tradiţionale din zona Tulcea. Toţi turiştii care au vizitat această zonă au gustat măcar un borş de peşte sau o baclava, dar pe lângă acestea mai sunt multe delicatesuri care merită încercate. CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI TULCEA În acest capitol sunt prezentate datele generale despre judeţul Tulcea. Sunt descrise pe rând date cu privire la aşezarea geografică, căile de acces şi informaţii succinte despre relieful, clima, flora, fauna şi hidrografia specifică zonei. Deasemenea sunt prezentate sectoarele economice precum şi date referitoare la indicatorii economici (PIB, rata şomajului, nivelul angajărilor) cu evoluţia acestora. În ultimul subcapitol sunt evidenţiate informaţii despre turism, rolul acestuia şi nivelul de dezvoltare, precum şi obiectivele turistice importante. 1.1. Aşezare şi căi de acces Judeţul Tulcea, se situează în extremitatea sud-estică a României. Ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, a cărei însemnătate vine din aşezarea ei la gurile Dunării şi ieşirea la Marea Neagră. Înconjurat din trei părţi de ape, se învecinează: - la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, - la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, - la est cu Marea Neagră, - la sud cu judeţul Constanţa. Suprafaţa judeţului este de 8.499 km², reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării. Populaţia totală: 248367 locuitori În mediu urban: 121996 locuitori În mediu rural: 126371 locuitori Densitate: 29,2 loc./ km² Judeţul Tulcea este format din 4 oraşe (Măcin, Babadag, Isaccea, Sulina), un municipiu, 46 de comune şi 133 sate. Din suprafaţa totală a judeţului, 3.446 km² reprezintă suprafaţa umedă constituită din Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim-Sinoe. Accesul în judetul Tulcea se poate face atât pe căi terestre, cât şi pe căi navale şi aeriene. Căi rutiere – Transporturile turistice rutiere se caracterizează printr-o intensitate variabilă a traficului, determinată de specificul cererii sezoniere ale turiştilor şi de diversitatea itinerarelor parcurse. Ele se realizează cu preponderenţă prin folosirea mijloacelor motorizate de transport, printre care ponderea cea mai mare o deţin autocarele, microbuzele şi autoturismele. Căi ferate – În Tulcea există două gări: Tulcea Mărfuri şi Tulcea Oraş. Aceasta din urmă este cea mai importantă şi este capătul liniei 804, ce care leagă Tulcea de Medgidia (144 km). Zilnic pleacă două perechi de trenuri personale spre Constanţa şi o pereche de trenuri accelerate spre Bucureşti.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
